Zăcămintele de titan ale României, scoase la vânzare! Industria secretă a lui Ceauşescu, de prelucrare a metalelor rare, a fost făcută praf şi pulbere

Titanul face parte din grupa metalelor rare, foarte importante în aeronautica civilă şi militară, iar statul român deţine două dintre cele mai importante zăcăminte de titan din Europa: Glogova – Gorj şi Vadu – Constanţa.În 1984, Ceauşescu a deschis în cele două locaţii unităţi de exploatare a acestui metal. Prima a fost uzina de metale rare de la Vadu, construită după ce geologii au descoperit că nisipurile din Delta Dunării sunt bogate, printre altele, în minereuri de titan şi zirconiu.

Întreprinderea a fost dotată cu tehnologie unicat, din Australia, care prelucra nisipul din Grindul Chituc, extras prin dragare.Proiectul de la Vadu era secret, deoarece metalele rare erau folosite la fabricarea tecilor care îmbracă combustibilul nuclear de la centrala Cernavodă.Titanul autohton era folosit la fabricarea tecilor pentru combustibilul nuclear de la Cernavodă, înainte de 1989Nu mai spunem că la acea vreme se lucra şi la proiectul unui avion militar supersonic de producţie proprie, iar titanul este foarte important în acest domeniu.În 1997, uzina de la Vadu a fost catalogată drept nerentabilă şi trecută pe linie moartă. În anul 2000, a fost vândută unei firme înfiinţate cu doar doi ani înainte.Întreprinderea de prelucrare a metalelor rare din Vadu, judeţul Constanţa, a fost lăsată în paraginăDeocamdată nu se mai întâmplă nimic în acea uzină, dar planul de reorganizare conţine un contract pentru minereuri titanifere. A doua mare exploatare de titan deschisă în România a fost cea din comuna Glogova.Nisipul din localitatea gorjeană conţine cele mai mari concentraţii de titan din ţară. Înainte de 1989, întreprinderea de metale rare a construit acolo o staţie-pilot de extragere a acestor minereuri. Astăzi, instalaţiile ruginesc, pentru că vechea carieră de la Glogova a fost abandonată în anul 2000, pe motiv că era nerentabilă. Însă…

«S-a cerut licenţă pentru explorare»

“Anul trecut, o firmă privată a cerut licenţe pentru explorare. Treaba Primăriei Glogova a fost să dea aviz pentru descărcare de sarcină arheologică (procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente – n.r.). Nu avem asemenea situri în zona exploatării. Acum, cererea acelei firmei private se află la Agenţia pentru Resurse Minerale. Este foarte posibil ca în scurt timp să înceapă explorarea, apoi exploatarea titanului în această zonă”, ne-a spus Gheorghe Alpredi, primarul comunei Glogova.

Delta Dunării este o adevărată comoară

Delta Dunării este una din zonele cele mai bogate în metale rare din România, deoarece fluviul a adus aici, în decursul a zeci de mii de ani, tot ce a reuşit să spele în teritoriile pe unde a trecut, în special în zonele montane.Delta Dunării a fost dragată pentru nisipul bogat în titan începând cu anul 1984. Maşinăria se numeşte dragă şi are mai multe cupe rotite pe un braţ lung, care aduc de pe fundul albiei nisipul şi mâlul. De obicei, utilajele de acest gen sunt folosite pentru adâncirea canalului navigabilCeauşescu a hotărât să dragheze zona Chituc şi să prelucreze nisipul, foarte bogat în titan, dar şi în zirconiu, cadmiu, mangan, zinc şi nichel.

Este un material foarte important, folosit în industria aerospaţţială

Pe plan mondial, cele mai importante zăcăminte de titan se găsesc în Australia, Canada, China, India, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Norvegia, Ucraina şi România.Titanul este un metal rar, foarte preţios pentru industria aeronautică. Conform planurilor lui Ceauşescu, ţinând cont de rezervele de metale rare autohtone, în acest moment, România ar fi trebuit să aibă un avion militar supersonic de producţie proprie. Planul a fost abandonat, iar ţara noastră va cumpăra avioane militare F16 la mâna a douaTitanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile. Este folosit din abundenţă şi în industria vopselurilor.