Arhive categorii: TRADITII ROMANESTI

La noi Dragobete nu este o zi sau o sărbătoare strict delimitată ci este un interval de aproximativ o săptămână înaintea zilelor babelor care încep de Mărţişor, nu era Dragobete ci erau Dragobetele, fiind vorba de mai multe zile. Dragobetele … Continuă să citești →

și cămăși tradiționale, în atelierul Lilianei Arapu Zeci de copii dintr-un sat din Gorj renunță la timpul pierdut pe ecranele telefoanelor și petrec ore în șir într-un atelier de țesături, unde se străduiesc să deprindă un meșteșug transmis din generație … Continuă să citești →

Despre frumoasele fecioare zanatice se spune ca traiesc in inima padurii, iar in puterea noptii pasesc in lumina lunii si se impletesc intr-o hora salbatica. Dansul lor nebun parjoleste pamantul, care ramane ars si neroditor. In mitologia populara sunt fapturi feminine … Continuă să citești →

Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, care apare în tradiția românilor şi a unor populaţii învecinate. Femeile şi fetele primesc mărţişoare pe care le poartă pe durata lunii … Continuă să citești →

Probabil că fiecare dintre noi a văzut la un moment dat o sobăă cu pat fie în casa bunicilor, fie în cea a străbunicilor. Aceasta nu era folosită doar iarna, pentru a încălzi locuința, ci și pentru prepararea mâncării, cuptor … Continuă să citești →

In cadrul obiceiurilor sarbgtorilor de iarna, exista un ritual specific – cel al jocului cerbului. Aceasta practica veche este atestata in Transilvania (Hateg mai ales), dar exista si cateva relatari din Moldova. Acest joc dramatic este descris de culegatorii de … Continuă să citești →

Armindenul este substitut al zeului vegetatiei. Acest zeu popular al strabunilor nostri reprezenta vegetatia. El proteja semanaturile, viile, livezile si caii si vitele. Zeul vechi a preluat numele si data Sfantului crestin Ieremia. El este serbat pe 1 Mai. Deasemenea, … Continuă să citești →

În trecut, în conștiința poporului era adânc înrădăcinată credința că bolile “ne sunt date de spiritele cele rele”. Românii aveau convingerea că majoritatea „beteșugurilor” pot fi îndepărtate cu ajutorul farmecelor și al descântecelor. Oamenii au născocit farmece și descântece despre care credeau că … Continuă să citești →

Credințele existente în cultura multor popoare, păstrate din antichitate și până astăzi, acordă mătrăgunei “o putere de farmec” cu totul aparte. Se credea pretudindeni că această plantă, considerată a fi “o ființă mijlocitoare între om și plantă”, putea “să dea vrăjitoarelor stăpânire asupra … Continuă să citești →

Claca a fost întotdeauna una dintre formele cele mai populare de întrajutorare din lumea satului românesc. În vremea cositului, a prășitului sau a seceratului, pentru deșfăcatul porumbului sau pentru torsul lânii, pentru făcutul vălătucilor, când își ridicau sau acopereau casele, românii apelau la ajutorul … Continuă să citești →