Istoria furată a României – mucegaiul din sistem

Despre cum se fură patrimoniul national din interior, grupuri de interese, abuzuri: exemple din ultimii 20 de ani

Mai jos sunt cateva exemple (o mica parte) care arata problemele reale din domeniu: devalizari, furturi si disparitii „misterioase” din patrimoniul national. (Culegere din mass media)

                      Arme de colectie disparute de la Muzeul din Deva

Conducerea Muzeului Civilizatiei Dacice (MCD) Deva a constatat, dupa finalizarea unui inventar, ca mai mult de un sfert din colectia de arme a disparut in conditii misterioase. „In urma finalizarii inventarului la colectia de arme, am constatat ca lipsesc 153 de piese. Intre ele se numara pistoale, sabii, pumnale, cutite, pusti. Vom depune o plangere la Politie, pentru clarificarea imprejurarilor in care s-a produs disparitia acestor obiecte”, a declarat directorul muzeului, Marcel Morar. Reprezentantii institutiei de cultura nu au reusit sa stabileasca si intervalul de timp in care ar fi putut sa dispara piesele din colectia de arme, care au fost achizitionate in perioada interbelica si au facut obiectul mai multor expozitii.

Conform datelor MCD Deva, colectia de arme numara 455 de piese. Inventarierea obiectelor de patrimoniu a demarat in anul 2006, dupa ce s-a constatat ca din colectie a disparut o sabie in valoare de aproximativ 3000 de euro, dar cu o valoare arheologica mult mai mare. La vremea respectiva, s-a remarcat faptul ca disparitia obiectului de patrimoniu a fost facilitata si de lipsa unei inventarieri a bunurilor detinute de muzeu, coroborata cu existenta altor deficiente care au fost semnalate succesiv in rapoartele institutiilor care au controlat muzeul.
Sabia confectionata din bronz a fost descoperita in urma cu multi ani, in localitatea hunedoreana Boiu, si este printre primele obiecte de acest gen din Europa, care denumeste pentru arheologi tipul de sabie „Boiu – Sauerbrunn”, dupa numele celor doua localitati in care au fost descoperite primele exemplare.
sursa: https://romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/arme-de-colectie-disparute-de-la-muzeul-din-deva-119487

              Turda: Un vas vechi de 2.000 de ani a dispărut din muzeu

Un vas de lut vechi de 2.000 de ani, găsit în 1998 de un bărbat din Turda, care l-a predat la Muzeul de Istorie din oraş și estimat la 30.000 de euro, a dispărut în mod misterios. Bărbatul a cerut explicaţii, dar nimeni de la muzeu nu a ştiut să-i spună ce s-a întâmplat. Bărbatul a solicitat, şi în scris, un punct de vedere oficial din partea muzeului, dar nu a primit deocamdată niciun răspuns.
sursa: https://www.activenews.ro/prima-pagina/Turda-Un-vas-vechi-de-2.000-de-ani-a-disparut-din-muzeu-41010

Acuzaţii: „o piesă demnă de muzeu, de valoare istorică extremă“, a dispărut din sinagoga de la Siret şi a ajuns la o casă de licitaţii din Israel

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic a depus o plângere penală la Poliţia Siret, semnalând că a fost înlocuit Chivotul Sfânt al sinagogii din Siret cu o replică. Piesa originală, care este placată cu aur, ar fi fost scoasă la vânzare
sursa: https://adevarul.ro/locale/suceava/acuzatii-o-piesa-demna-demuzeu-valoare-istorica-extrema-disparut-sinagoga-siret-aajuns-casa-licitatii-israel-1_5c691d57445219c57e3df53e/index.html

           Timbre de milioane de euro au disparut de la Muzeul Filatelic

In urma unui control efectuat in octombrie 2009 de Curtea de Conturi s-a descoperit ca la Posta Romana 215 timbre din prima emisiune „Cap de bour 1858”, aflate in colectia Muzeului National Filatelic, din cadrul Companiei Nationale Posta Romana, au disparut, ele fiind inlocuite cu unele false. In plus, alte 660 de timbre, din emisiunea a II-a „Cap de bour 1858” si „Principatele Unite 1862 si 1864”, sunt de asemenea suspecte de a fi falsificate, iar valoarea de inventar a acestor timbre este de cateva milioane de euro, dar valoarea lor de piata este inestimabila, informeaza Jurnalul National.
Inspectorii Curtii de Conturi au constatat mari nereguli la Posta Romana si la Muzeul National Filatelic, in ceea ce priveste pastrarea tezaurului filatelic al Romaniei.
surse: http://m.ziare.com/stiri/timbre-de-milioane-de-euro-au-disparut-de-la-muzeul-filatelic-1014044 ; http://stiri.tvr.ro/patrimoniul-filatelic-al-tarii–evaluat-la-sute-de-milioane-de-euro–a-fost-descompletat-si-zace-inchis-in-cateva-cutii-de-carton_817238.html#view  ; https://www.cotidianul.ro/furturi-la-muzeul-filatelic-national/

Notă revista „Justițiarul”: Deosebit de interesant este faptul că, la momentul declanșării scandalului cu timbrele de patrimoniu dispărute, directorul Muzeului Național Filatelic era doamna Lia Galic (conform ziarului „Adevărul” din 19 octombrie 2011 „Tezaurul românesc ameninţat: Uite timbrul, nu e timbrul…”) Cine-i Lia Galic? O sibiancă eșuată în politica de alcov, fostă deputat în în legislatura 1996-2000 și „pupilă” a fostului ministru de Interne din perioada 1996-1999, sibianul Gavril Dejeu, poreclit și „cocoșul galic” în presa de atunci. Scandalul de atunci a revenit în presă, cu ocazia depănării amintirilor de către bunicul Dejeu în anul 2007: „… în septembrie ’98, Dejeu agrea condamnarea ziariştilor «defăimători», insistând asupra gravităţii faptei şi taxând-o ca infracţiune. În PNŢCD Sibiu, a fost acuzat de conducere despotică şi adulter comis cu Lia Galic, vicepreşedinta PNŢ Sibiu.” („Gavril Dejeu, de la ministru la pensionarul provincial” – „Evenimentul zilei” din 15 octombrie 2007 )  Domnișoara Galic, devenită între timp doamna Cirică, nu avea absolut nici o legătură cu filatelia sau istoria, fiind profesoară de engleză! Cum a ajuns femeia aceasta directorul Muzeului Național Filatelic? Relațiile păstratate „calde” cu Iohannis și liberalii (vezi foto de mai jos – sursa: pagina de Facebook Lia Cirică) au avut greutate sau tot budoarul?

   Tiparul sigiliului orasului Baia Mare a disparut din Muzeul de Istorie din Baia Mare

Celebrul tipar al sigiliului orasului Baia Mare a fost declarat furat de catre responsabili ai Muzeului Judetean de Istorie. Disparitia piesei din argint care dateaza de la mijlocul secolului al XIV-lea nu a fost facuta publica, dar a fost confirmata, azi – 2 august, la cererea eMaramures de care politisti si muzeografi, care au mai precizat ca tiparul sigiliului, pastrat intr-o vitrina a muzeului, a fost zarit ultima data in dupa-amiza zilei de joi, 28 iulie, cu putin timp inainte de inchiderea institutiei de cultura. Furtul a fost reclamat a doua zi, in jurul orelor amiezii, o ancheta fiind deschisa imediat in acest caz invaluit in mister, asemeni sigiliului Baii Mari. Investigatiile sunt dificile insa, cercetarile fiind ingreunate de faptul ca Muzeul de Istorie nu este supravegheat video, astfel incat o posibila intrare prin efractie ori momentul furtului nu ar avea cum sa fie filmate. Furtul a fost tinut sub tacere de autoritati.
sursa: https://www.emaramures.ro/exclusiv-furt-istoric-tiparul-sigiliului-orasului-baia-mare-a-disparut-din-muzeul-de-istorie-din-baia-mare-video/

900 de monede de tezaur au dispărut pe drumul dintre Muzeul de Istorie şi Artă Zalău și cel de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca

Potrivit managerului Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Corina Bejinariu, în 1997, în baza unui proces verbal de mână, tezaurul a fost predat lui Francisc Pap, specialist în numismatică la Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care urma să realizeze determinarea pieselor. În circumstanţe neclare – pentru că, susţine managerul, nu există un document care să ateste reprimirea de către muzeul din Zalău a pieselor gata determinate – instituţia zălăuană a ajuns să deţină, în acest moment, doar 361 dintre monede, diferenţa de peste 900 fiind de negăsit. Situaţia a reieşit în cadrul unui amplu proces de confruntare a pieselor existente în depozitul muzeului cu registrul – inventar. Printre inadvertenţele depistate cu această ocazie între scriptic şi faptic, s-a numărat şi lipsa celor 900 de monede din Tezaurul de la Borza, despre care nimeni nu ştie, se pare nimic. ”Specialistul în numismatică şi tezaur îmi semnalează, la începutul anului 2014, că din peste 1.200 de monede din tezaur, au revenit în spaţiile instituţiei doar 361, iar 908 n-au revenit, în urma faptului că în 1997 tot tezaurul a fost dat la determinare, la Cluj, către domnul Francisc Pap. (…) Prima măsură, după 14 ani de la plecarea tezaurului din muzeu, mă adresez Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, în februarie 2014, pentru recuperarea acestor piese. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei îmi răspunde că în verificările lor, cele 908 monede nu se află în patrimoniul lor cu nici un titlu şi că nu există nici un document, proces verbal de predare – primire, care să ateste că aceste monede au intrat în instituţia lor”, explică managerul muzeului din Zalău.
sursa: https://gazetadecluj.ro/900-de-monede-de-tezaur-au-disparut-pe-drumul-dintre-muzeul-de-istorie-si-arta-zalau-si-cel-de-istorie-a-transilvaniei-din-cluj-napoca/

           Histria, Pompeiul românesc, părăsit de stat şi „săpat” de interese obscure

Mircea Angelescu a fost implicat în mai multe scandaluri de răsunet din domeniul arheologiei.
Actualul responsabil ştiinţific al Histriei, doctorul Mircea Victor Angelescu, este un personaj considerat de mulţi drept unul controversat. De-a lungul timpului s-a scris despre el în presa centrală că ar fi interesat de afaceri nu tocmai curate în domeniul arheologiei. Primul scandal în care a fost implicat Angelescu datează din 2005, atunci când a fost demis din funcţia de director grad 1, de către Ministrul Culturii de atunci, Mona Muscă. S-a scris la acea vreme despre acuzaţii de plagiat care ar fi dus la retrogradarea sa ca simplu funcţionar, timp de aproape doi ani. Anul 2007, îl aduce însă pe Angelescu într-un post extrem de important, acela de Director al Direcţiei Generale Patrimoniu Cultural. Este anul marelui scandal „Aurul Dacilor”, cel al celor 15 brăţări dacice pe care statul român le-a recuperat pe bani grei. Considerat de mulţi drept omul de încredere al lui Adrian Năstase, Angelescu a fost acuzat de modalitatea bizară de recuperare a brăţărilor, el fiind reprezentantul României în această afacere stranie. Angelescu a ţinut mereu legătura cu Barbra Deppert Lipitz, persoana din Germania care a semnalat statului român existenţa celor 15 Brăţări de Aur şi care a primit de la Ministerul Culturii suma de 200.000 de euro. Angelescu a fost adesea atacat de colegi de-ai săi, care i-au imputat implicarea în afaceri dubioase, precum scoaterea unor vestigii de preţ din şantierele arhelogice şi vinderea lor la traficanţii de pe piaţa neagră internaţională. Nu s-a dovedit niciodată nimic însă, iar Angelescu nu a fost inculpat în vreun dosar penal.
sursa: http://archaeoheritage.ro/2012/07/histria-pompeiul-romanesc-parasit-de-stat-si-sapat-de-interese-obscure/

           Directorul Muzeului de Istorie, trimis în judecată pentru o faptă penală

Directorul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova a fost trimis în judecată pentru fapte penale. Mai exact este vorba de deschiderea unui proces care are ca obiect neglijența în serviciu (art. 249 CP), în cazul celor 18 piese din aur dispărute fără urmă de la Muzeul Ceasului. S-a descoperit dispariția a 18 piese din aur de la ceasuri de buzunar care au aparținut unor personalități importante precum Vasile Alecsandri, Regele Carol I și țarului Alexandru al II-lea. În 2010, dosarul a ajuns în atenția Parchetului, ca mai apoi, în octombrie 2012 să ajungă pe rolul Judecătoriei Ploiești.
sursa: https://www.observatorulph.ro/exclusiv/23961-directorul-muzeului-de-istorie-trimis-in-judecata-pentru-o-fapta-penala

Registrul bunurilor culturale mobile distruse, furate, disparute sau exportate ilegal.
Bunuri de patrimoniu aflate in custodia institutiilor muzeale din Romania, care nu mai exista.
http://furate.cimec.ro/

     Furt de piese din aur de la Muzeul de Arheologie din Mangalia, ținut la secret!

Din Muzeul de Arheologie din Mangalia au fost furate 6 piese din aur, în greutate de 10 grame. Conform IPJ Constanța, furtul nu s‑a desfășurat prin efracție ceea ce‑i face pe polițiști să ia în calcul două ipoteze: în primul rând, furtul putea fi realizat de angajații instituției, iar în al doilea rând, un vizitator putea sustrage acele piese în timp ce făcea un tur al muzeului. În astfel de situații, hoții sunt “specialiști” în domeniu și fură la comandă, căci este complicat să cauți cumpărător pentru piese de patrimoniu.
Deși au trecut mai multe luni de la data comiterii furtului, toată această poveste a fost ținută sub tăcere, probabil din dorința de a nu arăta publicului cât de ușor este să furi dintr-un muzeu, ziua în amiaza mare. De cealaltă parte, unul dintre angajații instituției ne‑a spus că este sigur că un vizitator care, într-un moment de neatenție al colegei sau colegului care dădea bilete la intrare altor vizitatori, a sustras piesele din aur.
sursa: https://www.mangalianews.ro/2017/11/furt-de-piese-din-aur-de-la-muzeul-de-arheologie-din-mangalia-tinut-la-secret/

Un angajat al muzeului din Budapesta recunoaște un tablou furat de la Muzeul de Artă din Târgu Mureș, nereclamat în țară

O galerie din Budapesta comandă expertizarea unui tablou semnat Mattis-Teutsch, pictor român, născut la Braşov, faimos în vestul Europei. Întâmplător, un angajat al muzeului din capitala Ungariei recunoaşte tabloul ca fiind din inventarul Muzeului de Artă din Târgu Mureș. Informaţia era cu atât mai importantă cu cât niciun furt nu fusese reclamat la muzeul mureşean, iar tabloul era chiar cel original.

„Am văzut lucrările, în mod cert erau contrafaceri rudimentare ce era acolo şi s-a mers pe substituţie. S-au extras originalele şi ca să fie la număr s-au substituit cu falsuri rudimentare”, explică Pavel Șușară. Maniera de lucru este simplă. Lucrările unor pictori celebri şi bine cotaţi pe piaţă internaţională, Amann, Tonitza, Petrașcu sau Mattis Teutsch, au fost înlocuite în depozit cu lucrări false.
Cine a făcut falsul, cine a înlocuit lucrările, sunt răspunsuri pe care anchetatorii şi reprezentanţii muzeului nu sunt dispuşi să le furnizeze încă. Infracţiunea de fals este deja clasată pentru că se presupune că fapta a fost făcută în anii 90. Rămâne de incriminat doar furtul. 13 lucrări ale unor pictori cu o cotă de peste 40.000 de euro pe piaţă noastră sunt de negăsit. În locul lor muzeul păstrează nişte falsuri.

„Pătrunderea falsului în muzeu nu este inocenţă. Să vinzi un nimic la preţ de element identitar creează diferenţe enorme între realitate şi banii care se plătesc pentru obiectul respectiv. Un Petrașcu fals nu valorează nimic, iar el este cumpărat ca un Petrașcu bun, 40-70.000 de euro. Diferenţa dintre nimic şi 70.000 de euro este de 70000 de euro, iar acea diferenţă intră în buzunarul cuiva, iar diferența se distribuie în mai multe buzunare.”, explică Pavel Șușară.
sursa: https://turismistoric.ro/romania-raiul-hotilor-de-patrimoniu/

                                 Cinci icoane lipsa, una inlocuita

Verificarea asupra colectiei de icoane a muzeului Orastie a fost declansata in luna aprilie 2001, dupa ce in arhiva fotografica a institutiei a fost gasit un film diapozitiv, realizat cel mai probabil in anii ’80, cuprinzand imagini cu colectia de icoane a muzeului. Icoanele au fost preluate in 1992 de catre Muzeul din Deva si au revenit la Orastie in august 1999. in urma mai multor confruntari si a mai multor comisii de inventariere a colectiei primite de la Deva, la 8 mai 2001, a fost emisa o adresa catre Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva prin care era semnalata lipsa icoanelor cu numerele de inventar 427, 655, 674, 1247 si 1257. Cea mai pretioasa icoana a muzeului, cu numarul 1247, o icoana pe sticla, fusese realizata de vestitul mester transilvanean Ilie Poienaru din Laz, in anul 1884, reprezentand un praznicar dublu.

                       Salba cu monede austriece, inlocuita

Lipsesc din inventar piese de bronz preistorice, 10 monede romane (imperiale si republicane), precum si alte piese despre care dl. Castaian are cunostinta ca au fost insusite de Nicolae Adam, fostul sef al muzeului din Orastie. Salba padureneasa cu monede austriece, in 8 vate (siruri – n.n.), avand numarul de inventar 144, nu a fost predata nici pana acum. in urma unor informatii aparute in presa locala, care aratau ca Nicolae Adam nu a restituit aceasta piesa muzeului pe care il condusese, acestuia i s-a instrumentat un dosar penal. Nicolae Adam a dus directoarei de la Deva, Adriana Pescaru, o alta salba cu care s-a prezentat la muzeul din Orastie in ideea restituirii piesei cu nr. 144. Pentru ca salba adusa avea doar trei vate (siruri de monede -n.n.) si reprezenta o piesa evident inferioara ca valoare si factura artistica, gestionarul muzeului din Orastie, Iustina Bogdan, a refuzat sa primeasca piesa.

                                Un vas sasesc pentru miere, disparut

In 2001, directoarea Adriana Pescaru si-a insusit un vas cu capac pentru miere, caracteristic mediului sasesc, piesa cu numarul de inventar 2489, pe care o remarcase la vernisarea expozitiei „Traditii mestesugaresti – ceramica” de la Orastie reputatul specialist in ceramica etnografica Ioan Godea, fostul director al Muzeului Satului din Bucuresti. La demontarea expozitiei, petrecuta la mijlocul lunii septembrie 2001, a fost prezenta si doamna Adriana Pescaru. „La deschiderea vitrinelor, delcara Mihai Castaian, dumneaei a luat piesa cu nr. inventar 2489, un vas cu capac, aceeasi piesa asupra careia se oprise cu o luna inainte Ioan Godea si a vrut sa o as

                  O sabie rara a disparut din muzeul din Deva

Arheologul Catalin Riscuta de la muzeul din Deva a descoperit, la sfarsitul lui decembrie 2005, ca Sabia de bronz de la Boiu nu mai exista in colectiile muzeului depozitate in podul Palatului Magna Curia. Usa a fost fortata si cineva initiat in tezaur arheologic a furat Sabia de la Boiu. Politia fost anuntata imediat, iar la cercetari nu a participat decat fosta directoare Adriana Pescaru. Valoarea de piata a sabiei este estimata la peste 5000 Euro, dar valoarea ei istorica este cu mult mai mare pentru ca sabia descoperita la Boiu este printre primele obiecte de acest gen din Europa si care denumeste pentru arheologi tipul de sabie „Boiu- Sauerbrunn”, dupa numele celor doua localitati in care au fost descoperite primele exemplare. Cercetatorii muzeului spun despre obiectul furat ca este susceptibil sa fie clasat intre obiectele de tezaur ale Romaniei.
sursa: https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-06-07/s-a-furat-muzeul-dacilor.html

Ce s-a ales de comoara furată acum patru ani din Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Turnu Severin

În celebrul jaf de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin încă nu s-au identificat hoţii. Şase angajaţi ai muzeului au fost cercetaţi timp de patru ani şi în final procurorul de caz a dispus clasarea cauzei penale faţă de aceştia.

Din colecţia impresionantă de circa 90.000 de piese a muzeului au dispărut, mai exact, 549 de monede, din care 178 din aur şi 371 din argint, o brăţară dacică din argint cu cap de lup şi o fibulă datând din anul 80 i.Ch care fac parte din Tezaurul de la Izvorul Frumos, 203 monede: ducaţi veneţieni din aur (anii1300-1400) florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni germani din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei, 130 monede ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420), groşi sârbeşti din argint, 158 de monede: ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţinei din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi, 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta.

În august 2014, IPJ Mehedinţi preciza că are câţiva suspecţi în acest dosar, angajaţi ai muzeului, o parte din ei specialişti de marcă ai acestei instituţii. Unul din ei era cel care a sesizat dispariţia pieselor şi care, culmea, s-a trezit apoi târât în acest dosar ca inculpat. Aşa se face că timp de patru ani aceşti oameni au fost nevoiţi să suporte zeci de interogatorii şi să plătească bani grei avocaţilor angajaţi în dosar.

                         S-a furat şi sabia generalului Cerchez

Nu este prima dată când Muzeul Regiunii Porţilor de Fier este zguduit de un asemenea scandal. În anul 1992, severinenii au fost scandalizaţi de furtul unei piese extrem de valoroase din colecţia acestui muzeu. Este vorba de sabia pe care generalul turc Osman Paşa atunci cand a capitulat şi s-a declarat prizonier în timpul Războiului de Independenţă, a predat-o generalului român Mihail Christodulă Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna.
sursa: https://adevarul.ro/locale/turnu-severin/ce-s-a-ales-comoara-furata-patru-ani-muzeul-regiunii-portilor-fier-turnu-severin-1_5bed4a27df52022f757d24fd/index.html

Furturi perfecte din muzeele constănțene? Mistere rămase neelucidate după ani de anchetă!

Un basorelief a cărui valoare ar fi estimată, pe piața neagră la peste 6.000 de euro, un fragment de amforă și vreo două vase de sticlă, dar și mai multe bijuterii din aur. Acestea sunt comorile arheologice dispărute, în ultimii ani, din muzeele din județul Constanța.

                       „Cavalerul Trac“, dispariție celebră!

Pe lista întocmită la nivel național sunt menționate patru obiecte de cult dispărute din Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: basorelieful „Cavalerul Trac și Cybela”, un fragment de amforă, un vas de sticlă și un lacrimariu. De departe, „Cavalerul Trac și Cybela” este cel mai valoros. Piesa a fost descoperită la Fântânele, în 1965, datează din epoca romană provincială – secolul II. Realizat din marmură, basorelieful reprezintă un cavaler mergând spre dreapta, unde se află Cybela, așezată pe un tron. „Starea de conservare este bună, marginile sunt ciobite și nu mai au un aspect regulat”, notează polițiștii. Furtul a fost sesizat oamenilor legii în august 2007, iar de atunci dosarul este în cercetare. Revenind la valoarea piesei, deși inițial a fost inventariată la valoarea de aproximativ 500 de lei, ulterior a fost estimată la 9000 de lei, dar specialiștii din domeniu spun că, pe piața neagră poate să ajungă și până la 6.000 de euro. De asemenea, în evidențele INP și ale Poliției mai sunt și două vase de sticlă, dar și un fragment de amforă panatenaică, acestea fiind raportate dispărute din Histria.
sursa: https://www.cugetliber.ro/stiri-eveniment-furturi-perfecte-din-muzeele-constantene-mistere-ramase-neelucidate-dupa-ani-de-ancheta-390711

Sute de monede de aur şi argint au dispărut de la un muzeu din Drobeta Turnu Severin

Conform legii, inventarul la muzeu se face o dată la trei ani, iar ultima actualizare a datelor a fost în 2012. La acea dată tot tezaurul era complet, informează Digi24. În momentul în care a directorul muzeului a sesizat lipsa exponatelor a anunţat poliţia. Printre altele, de la muzeu au dispărut ducaţi veneţieni, florini ungureşti de aur şi groşi sârbeşti de argint.
sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/incredibil-sute-de-monede-de-aur-si-argint-au-disparut-de-la-un-muzeu-din-drobeta-turnu-severin-1040783

        Nereguli majore în patrimoniul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”

Polițiștii cercetează lipsa unui număr important de lucrări ce aparțin maestrului Irimescu.
Mai precis, conform expertizei realizate în anul 2017 pentru reinventarierea lucrărilor, lipsesc 22 de lucrări irimesciene, 7 lucrări grafice și 15 sculpturi. Două au fost distruse la Revoluție, busturi ale cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, după cum arată o declarație a fostului director al muzeului.
Alte lucrări lipsesc din inventarul aceluiași muzeu, unele fiind considerate de mare valoare, iar alte fiind cotate ca mai puțin valoroase, toate unor alți autori mai mult sau mai puțin celebri, precum Orac sau Hatmanu.
sursa: https://www.cronicadefalticeni.ro/nereguli-majore-in-patrimoniul-muzeului-de-arta-ion-irimescu/

     18 tablouri din colecţia Tezaur a Muzeului Mureş au fost furate şi înlocuite cu falsuri

Expertizele au dezvăluit înşelăciunea, după o anchetă care durează de opt ani. Fiecare dintre tablourile furate valora aproximativ 15.000 de euro. Dintre operele de valoare doar o singură lucrare a fost recuperată, în valoare de 35.000 de euro și aparținând pictorului Hans Mattis Teutch, născut la Brașov. Principalul suspect al fraudei cu tablouri este fosta directoare a secției de Artă din cadrul muzeului, în prezent pensionară. Autoritățile au început urmărirea penală în cazul acesteia,
sursa: https://www.ziarulmetropolis.ro/18-tablouri-din-colectia-tezaur-a-muzeului-mures-au-fost-furate-si-inlocuite-cu-falsuri/

           Mii de piese lipsa din inventarul Muzeului Mixt de la Tecuci

Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, ne-a declarat că: „Muzeul se află de ceva vreme în reabilitare, iar multe dintre obiectele de patrimoniu au fost mutate în alte spaţii. În luna noiembrie, am aflat că, în urma inventarului, lipsesc nişte obiecte, şi nu puţine, e vorba de peste 2.600 de piese, astfel că am înaintat o adresă prin care am solicitat conducerii Muzeului situaţia bunurilor care lipsesc. O echipă a Direcţiei s-a deplasat la Tecuci. A fost sesizată Poliţia, care în prezent derulează o anchetă. Clasarea obiectelor care nu se mai găsesc se poate face doar de către o comisie de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, în baza unui proces verbal ce va fi întocmit de Poliţie, în care să se precizeze în ce condiţii au dispărut acele obiecte de inventar.”
sursa: https://www.viata-libera.ro/vlg-cultura/49403-mii-de-piese-lipsa-din-inventarul-muzeului-mixt-de-la-tecuci-galati-viata-libera-cotidian

Misterioasa disparitie a unor documente de patrimoniu de la MLR Iasi. Fostul director, suspectul de serviciu

Un banal inventar al patrimoniului Muzeului Literaturii Romane Iasi, efectuat recent, a scos la iveala lipsa unor documente istorice, unice, ce erau gazduite de aceasta prestigioasa institutie de cultura din capitala Moldovei. Sesizata de aceasta disparitie a acestor piese importante din patrimoniul MLR, conducerea institutiei a sesizat direct Politia de Patrimoniu.

„Domnul Dan Jumara a fost cercetator la noi pana la iesirea la pensie, in cursul anului trecut. A luat spre cercetare niste documente, dar nu este nicio suspiciune din partea noastra, in sensul preluarii de catre dumnealui a acelor documente, spre valorificare. E posibil ca sa fi luat acele documente spre cercetare, si sa nu le mai fi returnat, asa cum e posibil ca acele obiecte sa se fi ratacit. Dumnealui lipseste in momentul de fata. Va cauta din nou obiectele foarte atent si banuiesc ca se va rezolva in felul asta, numai ca noi trebuia sa le inregistram ca lipsesc, pentru ca altfel avem o problema. Nu am avut o discutie ulterioara acestei disparitii.”, a declarat directorul MLR. Ratacirea unor piese unice, de o valoare inestimabila, din patrimoniul literaturii romane, impune o tragica si, in pacate, retorica intrebare- pe mainile cui ajunge bruma de patrimoniu care mai este acoperita in muzeele Iasului?
sursa: http://www.agorapress.ro/exclusiv-misterioasa-disparitie-unor-documente-de-patrimoniu-de-la-mlr-iasi-fostul-director-suspectul-de-serviciu/

       Paranghelie la Muzeu. Cum a făcut directorul cadou un tablou de patrimoniu!

Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta, a făcut o gafă de proporţii ce îl poate costa funcţia. Întâmplarea s-a petrecut în incinta Muzeului la cheful de ziua sa, când a făcut cadou unui invitat chiar un tablou de patrimoniu.
sursa: https://portalsm.ro/2019/02/paranghelie-la-muzeu-cum-a-facut-directorul-cadou-un-tablou-de-patrimoniu/

      Jaf în muzeele României. Operele marilor pictori valorează chiar și 10 bani

Sute de obiecte de patrimoniu au dispărut din muzeele României, în ultimii 25 de ani, fără ca cineva să fie interesat să afle ceva despre soarta lor. Multe dintre ele au fost scoase din țară, sub paravanul unor lucrări de restaurare sau expoziții, și au ajuns în colecții private. Altele se regăsesc în colecțiile personale ale potentaților vremii – de la șefi de servicii și direcții din administrația locală la foști sau actuali demnitari. Patrimoniul național a fost și este devalizat, pentru că nimeni nu are interesul să-l păstreze, iar despre recupererarea bunurilor dispărute nici nu se pune problema.

Proporțiile jafului sunt imposibil de cuantificat. Principalul motiv: niciunul dintre cele aproape 40 de muzee și case memoriale nu are un inventar. Nici măcar unul care să fie realizat contabilicește și în care obiectele deținute să fie înscrise într-un tabel, cu un număr de inventar atașat. În plus, valoarea de inventar înscrisă în dreptul unor opere semnate Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza sau Theodor Pallady este de-a dreptul ridicolă, variind între 10 și 30 de bani. Asta, în condițiile în care tablouri ale lui Grigorescu au fost vândute la licitații la prețuri cuprinse între 105.000 și 250.000 de euro, iar tablourile lui Tonitza sunt evaluate, pe aceeși piață a tranzacțiilor cu obiecte de artă, la peste 130.000 de euro.

           Tablouri trimise la restaurare în Italia. Pentru totdeauna…

Zeci de cereri de retrocedare a unor obiecte de artă s-au strâns, în ultimii ani, la Primăria Capitalei. În lipsa unui inventar însă, aceste obiecte nici măcar nu pot fi identificate. „Ca să nu mai vorbim de faptul că multe obiecte de artă nu se mai regăsesc în custodia muzeelor. Spre exemplu, în momentul în care s-a făcut actualizarea inventarului de la Muzeul Național de Artă, un proces-verbal atesta că cinci tablouri au fost trimise, cu câțiva ani în urmă, pentru restaurare, în Italia. Doar două s-au mai întors în țară. O situație similară s-a înregistrat și la Muzeul Național de Artă Contemporană București, unde se încearcă recuperarea a 7 tablouri care au fost preluate, tot în baza unui proces-verbal, de la Ministerul Culturii, cu câțiva ani în urmă. La momentul la care oficialii de la minister au cerut înapoi operele, doar două au mai fost găsite în incinta muzeului.”, au explicat surse din Ministerul Culturii.

            Responsabilii de patrimoniu, colecţionari de artă

Coincidenţă sau nu, în timp ce în muzeele Capitalei domneşte haosul  – nu există inventar, iar operele încă existente nu sunt evaluate şi autentificate – responsabilii cu gestionarea patrimoniului au devenit, în ultimii ani, mari colecţionari de artă. Aşa arată declaraţiile de avere ale acestora postate chiar pe site-ul Primăriei.

Astfel, potrivit ultimei declaraţii de avere depusă anul trecut, primarul general Sorin Oprescu deţinea obiecte de artă dobândite în perioada 1995 – 2013, în valoare de 51.000 de euro, după estimările proprii. La acestea se adaugă obiecte de cult de aproximativ 5.000 de euro.

De aproape trei ori mai bogat decât primarul general când vine vorba de obiecte de artă este însă directorul executiv al Direcţiei Generale de Investiţii, Vasile Săvoiu, care are în subordine şi Direcţia Cultură a municipalităţii. Potrivit declaraţiilor de avere pentru 2010, 2011 şi 2012, Săvoiu deţine o impresionantă colecţie de tablouri, evaluată de el la 600.000 de lei (peste 135.000 de euro): „Colecţie pictură românească (pictori contemporani)” – 500.000 de lei şi “Tablouri autori români şi străini mai vechi” – 100.000 de lei. În declaraţia din 2013 însă – ultima depusă de Săvoiu, deşi era obligat să completeze una şi anul trecut – acesta fie a omis un zero, fie şi-a subevaluat colecţia de pictură românească de la 500.000 de lei la doar 50.000 de lei.

Pe lista colecţionarilor de artă se înscrie şi Radu Traian Negrei, directorul Administraţiei Monumentelor din Primăria Capitalei. Şi el deţine, potrivit ultimei declaraţii de avere, tablouri, sculpturi şi icoane, a căror valoare totală o estimează la aproximativ 40.000 de euro.

Deşi nu are timp să inventarieze bunurile de patrimoniu din instituţia pe care o păstoreşte, directorul Muzeului Literaturii, Ioan Cristescu, şi-a făcut timp, în ultimii 13 ani, să colecţioneze opere de artă în valoare de 10.000 de euro. După cum arată declaraţia sa de avere, Cristescu investeşte se pare doar în artă: nu deţine nici terenuri, nici case şi se laudă doar cu o Dacia Logan, cumpărată în 2012. Cât despre Roxana Theodoru, directorul Muzeului Naţional de Artă, aceasta nu a depus nicio declaraţie de avere.
sursa: http://www.expresmagazin.ro/jaf-in-muzeele-romaniei-operele-marilor-pictori-valoreaza-chiar-si-10-bani/

     Jaf la Casa memoriala Mihai Eminescu din Ipotesti – obiecte de mii de euro, furate

Mai multe obiecte in valoare de aproape 20.000 de euro au disparut din Casa memoriala Mihai Eminescu din Ipotesti. Toate erau obiecte de patrimoniu. Totul a iesit la iveala la inventarierea din acest an a obiectelor din muzeul amenajat in conacul ce a apartinut familiei Eminovici. Directorul Casei memoriale si expertii angajatii sa analizeze pretioasele obiecte au descoperit ca 32 de bijuterii si obiecte au fost inlocuite cu niste falsuri.

„Au fost substituite niste bunuri culturale. Iar un medalion de circa 20 de milioane lipseste din gestiune. Doua persoane sunt direct implicate. Inventarierile care au fost facut inainte de numirea mea au fost facute niste inventarieri de suprafata.”, a declarat Jijie Miluta, directorul Memorialului. Cazul a ajuns si in atentia politistilor. „Deocamdata desfasuram cercetari fata de persoane necunoscute urmand ca la final sa dispunem procedural.”, a declarat Daniela Darea, purtatorul de cuvant al IPJ Botosani.

                                                Florin Boșoteanu, președinte Asociația Prospectorii Istoriei

Sursa: Prospectorii Istoriei

https://history-prospectors.com/2020/01/17/istoria-furata-a-romaniei-mucegaiul-din-sistem/