Legea care ar permite ca întreaga colecţie de mărci poştale să fie transferată de la Poşta Română la BNR este blocată la Camera Deputaţilor. Aparent, toţi factorii de decizie sunt de acord cu transferul. În realitate, Guvernul nu are o opinie clară, iar deputaţii acuză Poşta că nu vrea să cedeze colecţia.
Mai mulţi deputaţi din PSD şi PNL cer ca întreaga colecţie de mărci poştale să fie transferată de la Poşta Română la BNR. Ei au depus la Parlament un proiect de lege în acest sens încă din februarie 2012, în care atrag atenţia că „există riscul ca, prin privatizarea Poştei, colecţia să fie înstrăinată”. „Acest fapt ar fi inacceptabil, acţiunea fiind similară cu privatizarea Arhivelor Naţionale ale României”, adaugă semnatarii proiectului.
„Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale sunt subevaluate. Faţă de valoarea reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă înregistrată la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro”, exemplifică deputaţii USL. În plus, din acelaşi document reiese că „Poşta Română nu recunoaşte că mărcile poştale pe care le deţine aparţin patrimoniului public al statului şi consideră că acestea aparţin patrimoniului privat al companiei, fapt ce i-ar permite să privatizeze colecţia de timbre la pachet cu activele instituţiei”.
Legea a fost aprobată de Senat, dar este blocată la Camera Deputaţilor
Proiectul de lege propus de USL a fost adoptat de Senat în luna octombrie 2012 şi prevede că „întreaga colecţie de timbre a României, deţinută în prezent de Compania Naţională Poşta Română, trece la Banca Naţională a României”. Senatul a aprobat transferul argumentând că „dificultăţile economice cu care se confruntă compania afectează în mod serios conservarea şi dezvoltarea colecţiei, iar prin privatizarea sau restructurarea Poştei există un risc major privind înstrăinarea colecţiei de timbre”.
La Camera Deputaţilor, proiectul a fost plimbat între comisii şi Plen de mai multe ori. Motivul retrimiterii la comisii: „Sunt două-trei chestiuni de reglementat între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comunicaţiilor, ambele ministere ştiind procedura prin care le vor depăşi”, explica liberalul Victor Paul Dobre, în data de 2 septembrie 2013.
Marţi, 24 septembrie, comisiile reunite de buget şi juridică au amânat din nou luarea unei decizii. Atât deputaţii USL, cât şi cei din opoziţie le-au reproşat reprezentanţilor celor două ministere că au venit nepregătiţi la şedinţă şi că nu au reuşit să aibă un punct de vedere comun pe acest subiect. „Vă rog să trataţi cu seriozitate această problemă”, i-a atenţionat deputatul Nicolae Nica (PSD). Din partea opoziţiei, Constantin Dascălu (PDL) a cerut Guvernului să vină cu un punct de vedere clar pe acest subiect.
Ministerele nu s-au pus încă de acord asupra modului în care să fie realizat transferul şi dacă va despăgubi sau nu Poşta. Deputaţii propun ca patrimoniul Muzeului Naţional Filatelic să fie transferat, fără plată, în custodia BNR, Poşta urmând să fie despăgubită pentru ce a cumpărat după 1998. „Valoarea colecţiei filatelice constituite după anul 1998 prin achiziţii ale CN Poşta Română S.A., aflată în proprietatea privată a acesteia, se compensează o parte din datoria acesteia către bugetul de stat”, adaugă deputaţii.
Fondul Proprietatea este împotrivă şi acuză tendinţa de naţionalizare
Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capitalul social al Poştei Române, a transmis Parlamentului o adresă prin care solicită respingerea propunerii legislative, motivat de faptul că transmiterea cu titlul gratuit a unor active din patrimoniul Companiei Naţionale Poşta Română SA în patrimoniul BNR constituie „o naţionalizare a unei părţi din activele deţinute”.
Curtea de Conturi a constatat „nereguli şi abateri grave de la legalitate”
Curtea de Conturi a constatat „nereguli grave” în modul în care Poşta Română gestionează tezaurul Naţional de Timbre. În urma unui control efectuat în anul 2009, reprezentanţii Curţii au constatat „o serie de nereguli şi abateri grave de la legalitate, în legătură cu evidenţierea, înregistrarea, gestionarea şi păstrarea unor bunuri de o valoare excepţională, semnificative în plan naţional pentru filatelie, aparţinând patrimoniului public al statului”. De exemplu, s-a constatat „deţinerea, în mod nelegal, fără a fi înregistrate, a unor cantităţi mari de mărci poştale româneşti, respectiv un număr de timbre de 882.380 în valoare de 18.199.598 lei”, echivalentul a 4 milioane euro. După activitatea de inventariere s-a contatat că din colecţia de bază fac parte peste 8,9 milioane de timbre, 12.511 de emisiuni poştale(serii) şi 1.511 pagini de evidenţă, în valoare totală de 198.080.190 lei.
