Coroana reginei Maria, evaluată la 25 de milioane de euro

Se marchează astfel împlinirea a 136 de ani de la naşterea reginei Maria, pe 29 octombrie (1875). Expoziţia prezintă documente privind istoria mai puţin ştiută a coroanei reginei Maria, comandată de Parlamentul României pentru ceremonia încoronării de la Alba Iulia. „E o capodoperă a artei metalului” „De ce am ales acest obiect? În primul rând pentru că, la sfârşitul lunii octombrie, se vor împlini 89 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia. În acelaşi timp, pe 29 octombrie 1875 s-a născut regina Maria, deci se vor împlini săptămâna viitoare 136 de ani de la naşterea ei. Am ales coroana reginei Maria pentru că este, în acelaşi timp, un «document» istoric extrem de interesant, dar şi o piesă de artă foarte frumoasă. Probabil că este cea mai frumoasă coroană europeană din secolul al XX-lea. În general, coroanele regale ale statelor mai vechi, medievale, sunt de la sfârşitul epocii moderne, dar din punct de vedere artistic nu sunt strălucite. Desigur, sunt din aur, cu pietre preţioase, dar sunt foarte convenţionale. Coroana are o istorie foarte zbuciumată şi, în acelaşi timp, ea reflectă foarte bine ceea ce am spus despre regina Maria, şi anume că a fost o persoană inovatoare, creatoare, îndrăzneaţă, foarte puternică, cu gusturi foarte rafinate. E o capodoperă a artei metalului, este din aur cu pietre preţioase şi semipreţioase. De asemenea, pietrele semipreţioase reflectă viziunea reginei Maria, ea avea o pasiune pentru ametiste, pentru opale, pietre care nu sunt foarte preţioase, dar care sunt extrem de interesante şi de expresive”, ne-a declarat dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie. Realizată la Paris din aur de la… Roşia Montană Coroana reginei Maria a fost realizată la Paris de Casa de bijuterii Falize, din aur transilvănean (n.r. – cel mai bun şi pur aur transilvan este cel de la Roşia Montană, aur a cărui ”amprentă” a fost găsită şi pe mai multe bijuterii antice descoperite pe teritoriul României, inclusiv în celebrele şi controversatele ”brăţări dacice”, aflate la loc de cinste în Secţiunea tezaur a MNIR), dându-i astfel o simbolistică aparte. Proiectată de pictorul care a decorat Ateneul Designul special al coroanei – în stil bizantin şi decorată cu motive vegetale – a fost conceput de Costin Petrescu (n.r. – pictorul Casei Regale, la începutul secolului trecut, şi artistul care a decorat în mod magistral Ateneul Român). Sursa inspiraţiei artistului: coroana doamnei Despina Miliţa, soţia lui Neagoe Basarab, de pe fresca Mănăstirii Curtea de Argeş, ţinând cont de dorinţa reginei Maria de a-i da o aură medievală înfăţişării sale. Simboluri cosmice străvechi Un accesoriu neobişnuit pentru coroană sunt pandantivele laterale “prependoulia”, specifice diademelor imperiale bizantine. Cele două pandantive au fiecare câte un scut heraldic: unul reprezintă stema Regatului României, iar celălalt – însemnele ce arată ascendenţa reginei Maria, Casa de Edinburgh. Piesa prezintă o alăturare unică de simboluri regale, fiind o exprimare a noii identităţi naţionale române dobândite de nepoata reginei Victoria. De cele două medalioane sunt prinse câte trei lanţuri, reprezentând boabe de grâu, simbol al fertilităţii, iar la capătul fiecărui lanţ se afla o cruce gamată, similară celei din partea superioară a coroanei. Crucea gamată stilizată reprezintă simboluri religioase cosmice străvechi, care se regăsesc adesea şi în arta populară românească. Alegerea pietrelor semipreţioase sau preţioase care împodobesc coroana a fost în acord cu viziunea reginei despre romantism. A costat 64.820 de franci şi este asigurată pe… 25 de milioane de euro Comanda coroanei reginei Maria, conform documentelor din arhiva Falize, a fost înregistrată la 5 august 1921, fiind făcută de Parlamentul României, prin preşedintele Senatului, generalul Coandă, şi de colonelul Drosso, din partea regelui Ferdinand. ”Bijuteria” regală cântăreşte 1.854 de grame, are diametrul la bază de 17,5 cm şi înălţimea de 18 cm. Coroana reginei Maria a fost finalizată în luna septembrie 1922, iar costul execuţiei a fost de 64.820 de franci. Recent ( în 2008) când a fost expusă la Suceava , a fost asigurată – ca piesă de tezaur – la valoarea de 25 de milioane de euro. Coroana va fi expusă în Holul Central al Muzeului Naţional de Istorie a României până la sfârşitul lunii noiembrie, putând fi admirată după această perioadă în expoziţia permanentă “Tezaur Istoric”, de miercuri până duminică. Proiect special, în „Centrul Vechi” În ediţia din acest weekend a săptămânalului „Centrul Vechi”, vom publica un caiet de cinci pagini dedicat monarhiei din România. Printre altele, veţi putea citi istoria regalităţii, un interviu cu Stelian Tănase, dar şi povestea incredibilă a inimii reginei Maria. „Maria avea pasiune pentru ametiste, pentru opale, pietre care nu sunt foarte preţioase, dar care sunt extrem de interesante şi de expresive”, Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director MNIR „Probabil că este cea mai frumoasă coroană europeană din secolul al XX-lea”, Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director MNIR Mâine, lansarea cărţii principelui Radu „Pe lângă această realizare a expoziţiei «Coroana reginei Maria», vineri va avea loc lansarea unei cărţi despre viaţa regelui Mihai I, la ora 11.00. este al doilea eveniment. Noi suntem gazdele, nu suntem organizatorii, dar vom fi gazde bune. Cartea este scrisă de principele Radu”, ne-a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Coroana n-a ajuns la Moscova Înaintea ceremonialului încoronării de la Alba Iulia, atât coroana reginei Maria, cât şi coroana de oţel de tun (pe care a purtat-o mai întâi regele Carol I) cu care a fost încoronat regele Ferdinand au fost sfinţite în catedrală de către patriarhul Miron Cristea. Bijuterie emblematică şi de suflet pentru regina Maria, coroana (de la Alba Iulia) a rămas întotdeauna în România, dar podoabele reginei Maria sunt mai mult o amintire. Unele le-a lăsat moştenire prin testament fiicelor sale, altele s-au pierdut în decursul timpului, iar despre unele nu se ştie care le-a fost destinul, precum cele două casete cu bijuterii, cu valoarea declarată de 7 milioane lei aur, trimise odată cu tezaurul Băncii Naţionale la Moscova, în ultimele zile ale anului 1916, în plin război.

http://www.ziarulring.ro/