În loc să joace cartea antagonismului geopolitic, România ar trebui să îşi reia rolul de mediator şi de ambasador care i-ar aduce mai multe avantaje. Atunci când te vizitează în acelaşi timp şefii informaţiilor a două superputeri, înseamnă că ai şansa să joci cartea balanţei, consideră Bogdan Diaconu, deputat PSD.
O superputere îşi permite să aibă duşmani şi prieteni şi să împartă lumea în alb şi negru. România, în schimb, a fost nevoită să joace în istorie arta înţelepciunii.
De ce a reuşit România mai mult prin moderaţie decât prin conflictualitate? Pentru că era la răscrucea imperiilor fără să fie ea însăși unul pentru a putea să bată cu pumnul în masă așa cum fac marile puteri.
Sper că am asistat în aceste zile, prin vizita la București a șefilor de informații din Rusia și SUA, la sfârșitul diplomației non-diplomatice a conflictului care a izolat România în ultimii ani. România este prea expusă din toate părțile ca să își permită să arunce mănușa disprețuitor. O atitudine de dialog permanent care să atragă beneficii din toate părțile ni s-ar potrivi mai bine și ar fi mai realistă. Acum acest lucru a devenit cu putință. Până mai ieri, părea de neconceput, porniți cum eram să ne stabilim dușmanii, că prieten nu ne era nimeni. Statele nu au prieteni, au interese, această considerație a devenit un truism. Iar dacă alții aplică acest adevăr universal în raportul cu noi, poate ar trebui să luăm în considerare să tratăm relațiile internaționale cu aceeași monedă?
În timpul campaniilor electorale care au dus la schimbarea de regim de la București, orice raportare la o altă putere decât UE și SUA reprezenta o trădare de țară și o întoarcere la comunism. Acum văd că vizita șefului Consiliului de Securitate al Federației Ruse nu mai este o amenințare la adresa parteneriatului euro-atlantic al României. Așadar, acuzele anterioare erau doar propagandă ieftină pentru că așa înțeleg unii politicieni români să compromită relațiile externe ale României doar ca să aibă ce spune pe plan intern și să pară mai frumoși și mai virtuoși.
Putem fi parteneri de încredere ai Vestului și fără să declanșăm conflicte gratuite cu Federația Rusă, după cum putem să ne dezvoltăm în interiorul UE și fără să ignorăm potențialul economic al Chinei. Nici statele europene al căror exemplu spun adepții conflictualității că îl urmează nu trântesc ușa în nas puterilor non-occidentale deoarece globul este rotund și undeva interesele se pot întâlni pe traseu. Noi eram singurii care nu aveam voie să ne uităm nici în dreapta, nici în stânga, pentru că așa dădea bine. Așa își imaginau unii că sunt mai credibili sau mai băgați în seamă. România avea însă de pierdut.
Așadar, normalizarea relațiilor cu Rusia nu mai constituie un pericol mondial și nici nu aruncă România în brațele trecutului, cum spuneau ideologii portocalii. Ca să vezi cum evoluează părerile de la un an la altul. După cum se vede, și ideologii au interese, nu prieteni. Doar că nu întotdeauna sunt și interesele țării. În schimb, dacă România iese din sfera conflictului și își reamintește arta negocierii, vom avea din nou un rol important de jucat pe scena internațională, cu efecte benefice pe plan intern.
http://romanian.ruvr.ru/
