„Serbia, Muntenegru și problema albaneză de la începutul secolului al XX-leaˮ. Acesta este titlul monografiei semnată de Piotr Iskenderov, comentator al postului de radio Vocea Rusiei, membru al Institutului de Studii Slave de pe lângă Academia de Științe a Rusiei.
Într-un interviu pentru Vocea Rusiei, autorul a vorbit despre câteva idei principale ale monografiei.
„Serbia, Muntenegru și problema albaneză de la începutul secolului al XX-leaˮ este o lucrare dedicată studiului de esență a conflictelor interetnice din Balcani. Am încercat să caut eventuale modalități de rezolvare a lor. Această carte este rezultatul activității mai multor ani de cercetare a documentelor din arhivele Rusiei, Serbiei, Muntenegrului, Albaniei, precum și a celor din arhivele Austriei, Italiei și altor țări europene. Analiza istorică mi-a permis să trag unele concluzii cu privire la istoria modernă a Balcanilor.
Actuala situație arată că evoluția istoriei, mai ales în Balcani, nu este o linie dreaptă, ci o spirală. Foarte multe evenimente care au loc în prezent în regiune și care pun la îndoială ordinea juridică existentă și chiar actualele frontiere balcanice, au avut în această regiune în urmă cu exact o sută de ani. Problemele nerezolvate nu au dus nimic bun. Astăzi observăm cum puterile europene și comunitatea internațională subestimează potențialul „butoiului cu pulbereˮ balcanic, ce are obișnuința de a domina o dată la un secol.
Este binecunoscută opinia fostului cancelar german Gerhard Schröder, potrivit căreia sprijinul acordat de Germania separatiștilor albanezi din Kosovo a permis Germaniei să joace un rol mai activ în criza din Irak și acolo să adopte o poziție vehementă față de SUA. Acesta este un exemplu al modului în care teoria reținerii și opoziției geopolitice permite marilor puteri să își atingă obiectivele fără să țină cont de soarta unor națiuni.
Cartea spulberă și unele mituri. Este vorba, pe de o parte, despre ideea că problema Kosovo ar fi fost una programată; despre controversele istorice inevitabile dintre sârbi și albanezi în spiritul conceptului de ciocnire a civilizațiilor. La polul opus se află numeroase studii efectuate, în primul rând, în Europa de Vest și SUA, care neagă orice amenințare din partea factorului albanez. Ei îi acuză de toate pe sârbi și nu văd nimic în rău în faptul că provincia Kosovo și-a proclamat independența.
Concluzia principală, în opinia mea, este că toate conflictele interetnice, cum ar fi cele din Kosovo și contradicțiile dintre dintre sârbi și albanezi, pot fi rezolvate pe baza diverselor modele de integrare, dacă popoarele din Balcani vor fi lasate singure să-și decidă soartaˮ.
http://romanian.ruvr.ru/
