Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizatii ale preistoriei, cu o vechime mai mare decat cea mesopotamiana, a lasat in urma vestigiiimpresionante, care ar putea fi scoase la lumina in peste 1.800 de situri arheologice din Romania. Impresioneaza, de asemenea, misterioasa disparitie a acestei civilizatii. Din cele peste 4.000 de asezari descoperite, 90% au fost distruse de foc. Specialistii nu pot stabili daca a fost un cataclism sau o incendiere intentionata si nici motivul care a dus la aceasta extinctie. In prezent, paza obiectivelor nu este asigurata, existand riscul vandalizarii. Cautatorii de comori vor distruge sit-urile, in cautarea de artefacte pe care sa le vanda pe piata neagra.
Cucuteni, o civilizatie mai veche decat Mesopotamia, aproape uitata, in loc sa devina brand de tara
Interesul este justificat. Muzeul Vaticanului, dar si Muzeul de Arta din New York, sunt interesate de expozitii permanente cu ceramica de Cucuteni. Din pacate, nu exista fonduri pentru arheologi. Expozitia ”Cultura Cucuteni – valori regasite ale preistoriei europene”, organizata de Ministerul Tineretului si Sportului la Muzeul Municipiului Bucuresti, a avut peste 50.000 de vizitatori, intr-o luna, mai mult decat are muzeul intr-un an.
Ceramica de Cucuteni ar putea deveni brand de tara
Vasele de Cucuteni si figurinele de ceramica pictata, splendid decorate, mai vechi decat piramidele, ar putea deveni un brand national, crede dr. Romeo Dumitrescu, un roman care s-a intors din Canada pentru a finanta cercetari in domeniu. O fundatie condusa de dr. Dumitrescu a strans peste 1 milion de dolari, cu care a reusit sa scoata la lumina cateva din cele mai importante vestigii ale epocii Cucuteni. Acestea au fost donate Muzeului de Istorie a Moldovei, din Iasi. La Muzeul Vaticanului, expozitia cu artefacte apartinand perioadei Cucuteni a avut un mare succes, fiind solicitata o astfel de expozitie permanenta. Daca s-ar face efortul de a cerceta perioada Cucuteni si de a scoate la lumina cat mai multe vestigii, ar castiga nu doar stiinta, ci si turismul, crede dr. Dumitrescu. ”Exista un mare interes pentru epoca neolitica, pentru preistorie, ne-a declarat dr. Dumitrescu. Deja, Egiptul sau Grecia sunt cunoscute, au iesit, ca sa spun asa, din moda. Cred ca am putea sa atragem atentia cu aceasta cultura unica, mult mai veche decat cea mediteraneana. Am auzit ca a fost un proiect, ca o statueta de Cucuteni sa devina imaginea brandului turistic, nu stiu de ce s-a renuntat la el. Eu m-am bucurat ca un lant de magazine a folosit un model de pe ceramica de Cucuteni ca logo al unei campanii promotionale-Gusturi romanesti”.
Cu jumatate de mileniu mai veche decat cultura mesopotamiana
Civilizatia Cucuteni–Tripolie, raspandita din sud-estul Transilvaniei, in Moldova (incluzand teritoriul de astazi al Republicii Moldova) si in vestul Ucrainei, pana la Nipru, s-a extins, in perioada sa de maxima expansiune, pe o suprafata de peste 350.000 Kmp. Numele sau a fost dat de descoperirile facute in anii 1884 si 1893 in localitatile Cucuteni din judetul Iasi si Tripolie, langa Kiev, Ucraina.
Durata de evolutie a civilizatiei Cucuteni cuprinde aproximativ doua milenii, incepand cu anii 4600/4500 pana in jurul datei de 2750 i.e.n, interval temporal apartinand epocii neolitice. Organizarea sociala si structura comunitatilor sunt foarte avansate pentru acea perioada.
Este una dintre cele mai spectaculoase civilizatii cu ceramica pictata ale lumii preistorice, atat datorita rafinamentului artistic al formelor si decorului pictat sau incizat pe vase si statuete antropomorfe, a tehnologiei de prelucrare a pietrei si a metalelor (cupru si aur), cat si datorita intrebarilor pe care le ridica, multe inca fara raspuns.
Unde sunt mortii comunitatilor tip Cucuteni?
Mai presus de toate ramane marea enigma: ce faceau oamenii comunitatiilor Cucuteni cu mortii lor? Este greu de explicat de ce in cadrul sapaturilor nu s-a descoperit inca nici o necropola, ci doar cateva inmormantari izolate, avand mai curand un caracter de cult. Istoricii cred ca in cultura Cucuteni oamenii isi ardeau rudele moarte in propriile case. Splendidele vase ceramice gasite astazi ar putea fi vase in care se pastra cenusa rudelor, in familie, scrie surprisingromania.com
Piesele aflate in expozitia din Bucuresti fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei din Iasi, colectie care include materiale de referinta provenite din cercetarile arheologice desfasurate in asezarile de la Cucuteni-Cetatuie, Ruginoasa-Dealul Draghici, Scanteia-Dealul Bodesti, Valea Lupului-Fabrica de Antibiotice, Iasi-Sf. Nicolae Domnesc (jud. Iasi), Trusesti-Tuguieta (jud. Botosani), precum si unele piese provenite din statiunile Pocreaca-Cetatuia, Cucuteni-Dambu Morii, Buznea-Siliste (jud. Iasi) si Corlateni (jud. Botosani)http://valentinro.blogspot.ro/
