Tratament cu cenuşă



Лечение золой (Часть I)

Cărbunele de lemn a fost folosit ca medicament, din cele mai vechi timpuri. În prezent medicii recomandă folosirea cărbunelui activat pentru purificarea apei de contaminare radioactivă, el poate fi de asemenea, utilizat împotriva deochiului, tusei, durerilor de rinichi, ficat, etc. Cărbunele din material vegetal preparat în condiţii casnice, este foarte util.

În Rusia, pentru tratarea multor boli, s-a folosit cenuşa din cuptor. Cărţile medicale vechi, recomandă tratamentul cu cenuşă a vînătăilor, bolilor de ochi, bolilor din copilărie. Cenuşa se lua din trei cuptoare (din casă, baie şi bucătărie), iar în cazuri mai complicate – din şapte, inclusiv ale vecinilor. Acest lucru se făcea dintr-un simţ practic, deoarece în diferite case se făcea focul cu lemne din copaci de diferite soiuri, amestecînd cenuşa din 3-7 cuptoare, se atingea efectul terapeutic maxim. Se folosea cenuşa uscată şi cea diluată cu apă şi ulei, într-un raport de 1: 1: 1 şi de asemenea, apa din cenuşă. Apropo, „tratamentul cu cenuşă” nu are contraindicaţii şi spre deosebire de medicamentele chimice, este potrivit pentru toată lumea.

La urticarie, în mod regulat, de două sau de trei ori pe săptămînă se spală corpul cu apă de cenuşă: 1/2 cană de cenuşă din arborii de specie foioasă (mesteacănul este cel mai bun) se fierbe în 2 litri de apă, se scoate imediat de pe foc, apoi se lasă timp de o zi.Perfuzia pură se toarnă cu grijă, filtrată prin mai multe straturi de tifon sau de bumbac şi se pune la loc rece. Înainte de utilizare, extractul se diluează cu apă la temperatura camerei, într-un raport de 1: 1.

La ulcerele venoase se cerne 500 g de cenuşă de mesteacăn sau de tei, se amestecă cu 5 litri de apă clocotită, se infuzează pînă la răcire de 35-37 de grade, iar apoi piciorul sau braţul bolnav se plasează pentru o jumătate de oră în soluţie, apoi se scoate şi fără ştergere, se usucă la aer. Dacă ulcerul este situat pe trunchi, atunci de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, faceţi comprese din tifon pliat de patru – şase ori îmbibat în infuzia corespunzătoare. Ar trebui să păstraţi compresa pe locul afectat 2 ore. Odată ce cenuşa începe a trage puroiul, ulcerul ar trebui să fie curăţat cu tinctura din galbenele diluată (o lingura de infuzie de tinctură de la farmacie la 0,5 cană de apă).

Pentru reumatism sunt eficiente băile de cenuşă. Se amestecă în părţi egale apa şi cenuşa de mesteacăn, se fierbe într-un vas emailat timp de 10-15 minute, se lasă timp de o zi, apoi 1 litru de soluţie curată se toarnă în cada cu apa, de temperatura 32 de grade. Durata băii -10-15 minute.După procedură, corpul se şterge cu un prosop foios sau gofrat.

La spasme, dureri de picioare, transpiraţie crescută, distonie vegetativă, tulburări circulatorii, afluxuri de sînge la menopauză, un amestec de 1/3 cană de sare şi 2/3 cană de cenuşă de mesteacăn se toarnă în găleată emailată şi se umple cu 6-7 litri de apă caldă, se amestecă bine şi nu se filtrează. Se încălzeşte la temperatura corpului şi pe 15-20 de minute picioarele se pun în găleată. Acoperiţi genunchii cu un cearşaf sau prosop.

La bolile din cavitatea bucală, ca pulbere pentru dinţi, utilizaţi cenuşa bine cernută.
Puteţi dilua cenuşa cu apă într-un raport de 1:1. Acest remediu va ajuta să vă păstraţi dinţii şi gingiile sănătoase, chiar şi la o vîrstă înaintată.
Iar într-o zi fierbinte de vară, setea poate fi potolită cu apă: jumătate de cană de apă se toarnă într-un sac de pînză care se clăteşte foarte bine cu apă. O parte din cenuşă se dizolvă. Cenuşa rămasă se pune într-un borcan cu apă (1/4 de cană de cenuşă la 2 litri de apă) apoi se lasă timp de o zi şi se diluează cu apă fierbinte într-un raport de 1:3 şi se bea.

Proprietăţi de vindecare ale „medicamentului negru” depind de lemnul din care acesta este preparat. Cărbunele cel mai util – fagul şi mesteacănul. Apoi, în ordinea descrescătoare, urmează lemnul de pin, tei, stejar, molid, arin, plop. Se recomandă să utilizaţi lemnul copacilor nu mai în vîrstă de 50 ani.

În cazul de intoxicare cu produsele lactate (smîntîna, iaurt, unt), precum şi cu supele înăcrite, legume, administraţi 1/4 de lingură de cărbune în 1/4 cană de apă de trei sau patru ori pe zi.

La hepatita, se ia o ceaşcă de lapte cald cu o linguriţă de praf de cărbune (de preferinţă din mesteacăn).

La dizenterie, diaree se amestecă o linguriţă de cărbune din mesteacăn tocat într-un pahar de vin roşu şi se bea repede. Repetaţi zilnic pînă la sfîrşitul simptomelor.

La alergie, de trei-patru ori pe zi, cu o oră înainte de masă, se efectuează tratamentul cu pulbere din cărbune. Cursul durează 2 săptămâni, schema de tratament este următoare: prima săptămînă creşte treptat cantitatea de cărbune administrat, de la prima doză pe vîrful unui cuţit pînă la o linguriţă a 4-5 zi de tratament, timp de 2-3 de zile, se ia o linguriţă de trei ori pe zi, apoi doza se reduce treptat.

La bolile de rinichi, ficat, pancreas, ateroscleroză, obezitate, după doze mici de radiaţii (radioterapie), chimioterapie, se ia cărbunele activat dizolvat în 1/2 linguriţă, de două sau de trei ori pe zi. Cursul de tratament durează 2 săptămâni.

Pentru a accelera eliminarea radioizotopilor, luaţi 1/8 linguriţă de cărbune zdrobit de două-trei ori pe zi, timp de o oră înainte de masă. În acelaşi timp, se face o clismă cu infuzie de curăţare din frunze de mesteacăn (o lingura la 0,5 litri de apă clocotită, se lasă timp de o oră, se strecoară şi se toarnă intr-o clismă de 2 litri).

La flatulenţă, cauzată de utilizarea verzei, cepei, ridichilor, napilor, bananelor, caiselor şi altor fructe şi legume, se ia 1/8 linguriţă de cărbune zdrobit, dizolvat în 1/4 cană de apă fiartă.

La flatulenţă, cauzată de utilizarea unor cantităţi mari de lapte, fasole, mazăre, se ia 1/8 linguriţă de cărbune, amestecat în ¼ cană de apă, de trei sau patru ori pe zi, pînă la sfârşitul simptomelor.

ATENŢIE! Cînd administraţi cărbunele este posibilă constipaţia, aşa că în timpul „terapiei cu cărbune” ar trebui să mîncaţi mai multe legume şi fructe care conţin fibre şi se bea mai mult lichid.

Din timpuri vechi, rănile se presărau cu cărbune, care neutralizează produsele de activitate ale agenţilor patogeni, toxinelor şi puroiului. Prin urmare, dacă rana supurează, clătiţi-o cu o soluţie antiseptică şi fără ezitare, presăraţi cu cărbune tocat. Acelaşi lucru trebuie făcut la rănile înlăcrimate, ulcere trofice, sau dacă se va deschide punctul de fierbere.

În timpul exacerbării gutei, se ia o linguriţă de cărbune zdrobit, care se dizolvă în 1/4 ceaşcă de apă, se administrează de două ori pe zi timp cu o oră înainte de masă, cărbunele absoarbe acidul uric care cauzează acumularea sărurilor şi contribuie la procesele inflamatorii.

În tratamentul leziunilor pecingine, frecaţi locul bolnav cu usturoi, apoi presăraţi cenuşa din mesteacăn înmuiată în sucul proaspăt de rădăcină de brusture. Frecaţi încet, cel puţin 25-30 de minute. Repetaţi procedura de mai mult de trei ori, deşi de regulă, tricofiţia poate fi vindecată din 2-3 frecări.

La arsuri, se toarnă puţină pudră de cărbune de mesteacăn. Înveliţi pulberea de şase ori cu tifonul îmbibat în infuzie pentru 1-2 ore, acest lucru va reduce durerea şi va preveni apariţia veziculelor.

Carbo vegetabilis – medicamentul homeopat făcut din cărbune, este folosit cu succes la meteorism, colici, intoxicaţii alimentare, pierdere generală de putere la persoanele în vîrstă, astm şi multe alte boli. Este deosebit de util pentru tratamentul persoanelor cu temperament, iritabilitate, dispoziţie proastă, anxietate şi suspiciune. Dacă la vilă nu aveţi un filtru de purificare a apei (în zonele rurale, apa deseori este ruginită), cu ajutorul cărbunelui puteţi face un filtru de casă, care va curăţa apa nu mai rău decît cel cumpărat scump. Pentru a face acest lucru, se taie partea de jos a unei sticle din plastic de doi litri, în capac se arde o gaură mică, sticla se umple cu cărbune (pre-spălat în apă rece) de 4/5 şi se fixează cu capătul îngust în poziţie verticală. Dacă doriţi să preparaţi băuturi alcoolice tari de casă (de exemplu, basamac), atunci cărbunele va fi foarte util pentru filtrare. Atunci cînd „apa de foc” va fi gata, turnaţi în sticlă cărbune, la rata de 50 g pe un litru de băutură, agitaţi bine şi lăsaţi pentru o zi, agitînd ocazional. Apoi, lăsaţi sticla pentru o săptămînă ca cărbunele să se aşeze la funf. După aceea, filtraţi bine printr-un strat de tifon.

Principiul efect benefic al cenuşii şi cărbunelui de lemn, se bazează pe
capacitatea de a absorbi şi a elimina din organism substanţele nocive şi toxinele.

Cea mai utilă este cenuşa de mesteacăn: ea tratează bolile plămînilor şi ale tractului gastro-intestinal, inclusiv infecţii, este folosită la ateroscleroză, ischemie, artrită şi alergii. Trei linguri de cenuşă de mesteacăn se toarnă la 0,5 litri de apă fiartă, se lasă timp de 2 ore şi se filtrează prin tifon. Se administrează cîte 4 linguri de infuzie de două ori pe zi.

Cenuşa de tei este utilizată la răceli, prostată şi pietre la rinichi. O lingură de cenuşă se toarnă la 2 ceşti de apă fierbinte, se lasă timp de o jumătate de oră, se strecoară şi perfuzia se bea cîte 3 linguri de trei – cinci ori pe zi. Cursul de tratament – 14 zile.

Cenuşa de stejar tratează diareea, normalizează presiunile arteriale şi intracraniene. Se toarnă 4 linguri la un litru de apă fiartă, se lasă pe o zi, apoi tinctura pură se toarnă cu grijă şi se administrează în termen de 14 zile cîte 3 linguri de trei ori pe zi, apoi se face o pauză de 5 zile şi se repetă tratamentul.

Cenuşa de pin este folosită la bolile sistemului genito-urinar şi ale tractului gastro-intestinal, diabet şi cancer. Metoda de aplicare este aceeaşi ca şi a cenuşii de stejar.

Cenuşa din cedru ajută la artrită, radiculită, stinge durerile musculare. O lingură de cenuşă se toarnă la un pahar de apă fiartă, se lasă pe o zi şi se strecoară. Perfuzia se beau cîte 2 linguri de trei ori pe zi. Cursul de tratament – 10 zile, apoi o pauză de 7 zile, după care tratamentul poate fi repetat.

Cenuşa de plop este utilizată pentru a trata colita, inflamarea anexelor, boli ale bronhiilor şi plămînilor. Se toarnă 4 linguri (cu sus) de cenuşă la un litru de apă fiartă, se lasă pe o zi. Perfuzia se bea cîte 3 linguri de trei ori pe zi, timp de 11 zile, apoi se ia o pauză de 22 de zile şi se repetă tratamentul.

Lemnele arse pentru a obţine cărbuni, trebuie să fie curăţate de scoarţă. Alegeţi cărbunii de o dimensiune de 1-3 cm, turnaţii într-o strecurătoare de metal şi ţineţii deasupra unei cratiţe cu apă clocotită aproximativ 10 minute. După aceea, puneţi cărbunii într-un vas de lut sau un alt recipient rezistent la căldură, care se închide bine cu un capac şi atunci cînd cărbunii se răcesc complet, turnaţii într-o piuliţă şi presaţi în pulbere pe care o veţi folosi pentru tratament.

 http://ecology.md/

Acest articol a fost publicat în SANATATE-VINDECARE. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns