In loc sa aiba parte de liniste si de armonie in perioada Sarbatorilor de Iarna, la inceputul anilor 1800, bucurestenii erau terorizati de o gasca de haiduci care jefuiau cei mai bogati boieri ai vremii, bagand spaima in toti mosierii din zona.
Pe ulitele Bucurestiului de-atunci, in preajma Noului An, colindatori de toate varstele se strangeau si porneau intr-o calatorie in care incepeau sa ureze localnicilor tot ce e mai bun pentru anul ce urma sa vina.
Ceata lui Naluca, spaima Bucurestiului
In jurul anului 1800, Bucurestiul era un oras in care marii boieri isi imparteau clar parcelele de pamant pe care le aveau. Niciodata nu exista loc de greseala, iar bogatii orasului erau cunoscuti de toata lumea.
Printre acestia, logofatul Manolache era un nume care te ducea imediat cu gandul la opulenta, la multe bunuri care se odihneau in cufarul vechi al mosiei. In prima zi a anului1829, spune istoricul Dan Falcan, a avut loc un atac de pomina, cand doi haiduci s-au deghizat in colindatori si l-au jefuit pe unul dintre cei mai bogati oameni din Bucuresti.
,,Tunsu si Grozea, asa se numeau cei doi haiduci care au intrat in casele logofatului Manolache”, dupa cum povesteste Falcan, care spune ca acestia i-au luat boierului tot ce avea. Cei doi jefuitori se imprietenisera cu trei ani in urma si aveau o metoda inedita de a-i lasa pe boieri fara agoniseala: dupa ce jefuiau, dispareau prin sistemul de canalizare de sub oras.
Canalele orasului, cheia haiducilor
In urma cu aproape doua secole, pe sub Bucuresti se intindea un sistem de coridoare bine pus la punct, pe care cei doi haiduci il cunosteau foarte bine. Imediat dupa ce dadeau o lovitura si plecau cu buzunarele pline de bijuterii, cei doi haiduci dispareau in subteran si reuseau de fiecare data sa isi piarda urma, dupa cum spune Falcan.
,,In zona Panduri, acolo unde l-au jefuit si pe logofatul Manolache, erau foarte multe coridoare. Aveau cam trei metri inaltime si doi latime”, potrivit istoricului.
Asa au reusit ani de-a randul cei doi haiduci sa bage spaima in oamenii cu stare, iar Tunsu avea sa ramana in istoria Bucurestiului cunoscut ca ,,Naluca”, pentru modul in caredisparea imediat dupa ce jefuia un nou boier.
Pe aceeasi tema:
Jocurile de noroc din Bucurestiul de altadata. Cum isi pierdeau boierii agoniseala si cum decurgeau razboaiele de carti si orgolii din Palatul Sutu
Bucurestiul masura 160 de metri patrati in secolul XIV. Cum au luat nastere primele asezari din Capitala
