Prin timp

Ar putea sa arda marea sau sa se-nece cerul

Sau ar putea sa sa transforme soarele in luna

Mereu voi fi aici sa iti spun „Noapte buna!”

Mereu cand vei fi trist o sa te tin de mana.

Si ar putea ca muntii sa se pravale-n vale

Si ar putea sa treaca mii de saptamani

Mi-as aminti mereu de prima saturare

Si n-as uita nicicand cum ne tinem de maini.

Si chiar de ar cadea stelele de pe cer

Si chiar daca cenusa s-ar transforma in foc

As continua mereau la tine ca sa sper

Si in sufletul meu mereu ai aveai loc.

Caci amintiri si vise avem astazi in doi

Si chiar de-o viata-r trece eu as fi tot aici

Si ne-am promis,mereu,c-o sa ramanem noi

Indiferent de vanturi,indifernet de frici.

Si ar putea Pamantul sa piara-n univers

Si toate daca maine s-ar transforma-ntrun vers

As vrea ca tu sa fi doar a mea poezie

Si sa fugim departe de lumea asta vie.

Prea multe intre noi s-au spus din prima seara

Prea mult eu te iubesc ca sa mai pot sa plec

Si n-o sa uit nicicand a noastra zi de vara

Si-o sa fim impreuna vazand cum anii trec.

Am cautat mereu un sincer „Te iubesc”

Si chiar daca mi-ai frange maine inima-n doua

Eu n-am sa plec, mereu, voi sta sa te privesc

Nu vreau ca sa te pired sa nu te mai gasesc.

Si ar putea oceanul sa sece intr-o zi,

Eu am sa fiu aici zambindu-ti inocent

Si-n dimineata-n care eu nu ma voi trezi

Vei ridica o mana zicand ca esti absent.

Si nu vei intelege tot timpul ce-ti vorbesc

Dar e de-ajuns sa-mi zici ca vei ramn-aici

Si nu vei intelege ce vreu sa-ti povestesc

Nici eu n-o sa-nteleg poate ce vrei sa-mi zici.

Ar putea sa ne-nchida departe pe-alt taram

Sau ar putea de tot ei sa uite de noi

Mereu o sa cladesc fara sa mai daram

Mereu o sa cladim si maine amandoi.

http://delliriums.blogspot.ro/

Acest articol a fost publicat în SUFLET-INIMA. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns