Și Vladimir Ilici Lenin și Vladimir Putin au intuit că împrumuturile externe sunt cele care distrug un stat și au căutat să le elimine. Acest lucru nu le-a fost niciodată iertat de Occident.
În Scrisoare către muncitorii americani (publicată în 1918) Lenin scrie:”Tîlharii imperialismului occidental sunt mai puternici azi în ceea ce priveşte organizarea, disciplina și alianța dintre ei, dar mai slabi în ceea ce priveşte posesiunile coloniale. Ei şi-au pierdut toate coloniile, dar au cotropit jumătate din Europa de Est, au sugrumat cel mai mare număr de ţări mici şi de popoare slabe spunând că le eliberează. Ce măreţ război „de eliberare“! Cît de bine „îşi apără patria“ tîlharii ambelor grupuri, capitaliştii anglo-francezi şi capitaliştii germani, laolaltă cu lacheii lor, social-şoviniştii, adică socialiştii și social-democrații din țările cotropite care au trecut de partea lor!.Și acești miliardari cotropitori ai altor țări au adunat prin jaf sute și mii de miliarde de dolari! Și pe fiecare dolar se văd urme din noroiul tratatelor secrete dintre Anglia și ”aliații” ei, dintre Germania și ”aliații” ei, dintre Franța și ”aliații” ei. Se văd urmele tratatelor de împărțire a prăzii, de ”asistență reciprocă” în asuprirea muncitorilor și a țăranilor. Popoarele întregii lumi ne aplaudă că am rupt legăturile cu acești bandiți care nu se mai satură de bani!” (LENIN,Scrisoare către muncitorii americani, 1918)
Mulți văd în descrierea capitalismului făcută de Lenin în 1918 o potrivire cu actualele stări de lucruri din Europa, cu toate că Lenin a scris rândurile de mai sus acum 93 de ani.
Dar despre ce ”rupere de legături” vorbește Lenin? Ei bine, el vorbește despre (ține-ți-vă bine!) nerecunoașterea de către noua URSS a datoriilor Rusiei către Occident.
Guvernul țarist făcuse până în 1917 împrumuturi în băncile occidentale de peste 20 de miliarde de ruble în aur (aproximativ un trilion de dolari la cursul actual al dolarului). Odată ajuns la putere, Lenin declară poporul rus eliberat de aceste datorii. El spune: ”Nu vom plăti niciodată aceste datorii. Pentru că nu muncitorii ruși și nu poporul rus au făcut aceste datorii! Le-au făcut Guvernul Rusiei Burgheze și țarul. Însă nimic nu îndreptățește un Guvern sau un rege să contracteze datorii în numele poporului. Dimpotrivă! Un Guvern este pus în fruntea statului tocmai pentru a veghea ca țara să nu devină datoare nici unei puteri străine. Aceasta este datoria fundamentală a oricărui Guvern și a oricărui conducător. Datoriile contractate de un guvern în numele poporului sunt abuzive, imorale și ilegale. Ele sunt din start lovite de nulitate” (LENIN, Scrisori)
Ca atare prima măsură pe care a luat-o Lenin după ce a venit la putere a fost Decretul din 21 ianuarie 1918 prin care anulează toate datoriile contractate anterior de Guvernul țarist cu băncile occidentale (18 miliarde de ruble aur). Lenin spune:”Aceste datorii reprezintă o sarcină oneroasă pentru clasa muncitoare. Ce beneficii au avut muncitorii și țăranii ruși de pe urma acestor datorii? Toate aceste datorii le-a contractat clasa oligarhică și tot ea și-a însușit acești bani pe care cu nerușinare susține că trebuie să-i plătească muncitorii și țăranii din Rusia. Dar de ce să plătească rușii acești bani? Ei nu au văzut nici măcar o copeică din acești bani! Toate aceste dobânzi, împrumuturi, creanțe sunt o jonglerie menită să prostească pe cei săraci și să subjuge proletariatul întregii lumi! Toate acestea reprezintă un tribut adus imperialismului monopolist financiar care va sugruma până la urmă nu doar tendința de libertate a individului ci și suveranitatea statelor” (LENIN, Scrisoare către Zinoviev, 1920).
Toate aceste observații făcute de Lenin în urmă cu 93 de ani sunt uimitor de actuale azi și probabil vor fi uimitor de actuale și pe viitor. Iată de ce capitalismul occidental nu l-a iertat niciodată pe Lenin.
Cât despre Vladimir Putin, acesta și-a însușit bine lecția lui Lenin și atunci când a venit la Putere mai întâi a încercat să scape țara de datorii. Și a reușit.
Încă din timpul ultimilor doi ani ai celui de-al doilea mandat al său președinteleVladimir Putin a conceput un plan de rambursare anticipată a tuturor datoriilor fosteiURSS către Occident și către SUA. A fost accentuată exploatarea marilor resurse de petrol și gaze naturale ale Rusiei și s-au deschis noi mine de diamant în Siberia. Sute de vagoane de diamante brute au luat drumul străinătății. Banii au început să curgă în băncile rusești care la ordinul lui Putin au început să achite accelerat datoriile țării.
URSS a lăsat ”moștenire” Federației Ruse o uriașă cantitate de datorii (aproximativ 500 de miliarde de dolari USA). Acestea fuseseră făcute atât de RSS Rusă cât și de celelalte state din componența URSS precumUcraina, Belarus, Kazahstanetc.
Federația Rusă, ca moștenitoare de drept a fostei URSS, și-a asumat în întregime sarcina achitării acestor datorii.
În august 2006 Ministerul rus de Finanțe a comunicat că achitase în întregime toate datoriile fostei URSS către FMI și către Clubul de la Paris (alcătuit din primele 19 mari puteri financiare ale lumii).
Între Moscova și Occident, pe timpul mandatului lui Vladimir Putin, a existat un veritabil război rece al datoriilor. Acest război a atins o intensitate atât de mare încât ultimii 50 de miliarde de dolari au fost plătiți de Rusia către Occident în trei zile. Occidentalii nu mai văzuseră un astfel de aflux bănesc și un asemenea ritm infernal de achitare a datoriilor. Bancherii occidentali erau pur și simplu năuciți și striviți de rostogolirea peste ei a miliardelor rusești.
Comentatorii politici și politicienii occidentali au văzut în gestul președintelui Putin de a plăti rapid datoriile fostei URSS până la ultimul dolar, un gest ostil, dușmănos fațăă de Occident.
Cu toate acestea, datorită tenacității și încăpățânării lui Vladimir Putin, Rusia a scăpat de povara datoriilor către Occident. Fostul ofițer KGB a făcut în acest fel o mișcare care a redat practic libertatea și independența Rusiei. Dacă Federația Rusă ar fi fost prinsă de actuala criză cu datoriile neachitate, azi țara ar fi fost în colaps și ar fi avut probabil de plătit câteva trilioane de dolari.
În anul 2011 Federația Rusă a achitat ultima datorie pe care o mai avea către statele din Europa. A plătit Croației 185 de milioane de dolari, după ce în 2009 a plătit datoria de 200 de milioane de dolari pe care o avea către România.
Trebuie menționat că în același timp Moscova a anulat datorii de peste 70 de miliarde de dolari care reprezentau datoriile către Rusia ale Vietnamului (10 miliarde), ale Etiopiei (4 miliarde), ale Afganistanului (11 miliarde) și ale altor țări care s-au angajat în schimb să cumpere pe viitor numai produse, tehnică și arme rusești. Chiar Armata Afganistanului ocupat de americani importă la ora actuală elicoptere de luptă și arme rusești, iar Pentagonul nu se opune .
La ora actuală Rusia liberă de datorii este țara cea mai solvabilă din lume alături de China și se pregătește să iasă pe piața mondială în postura de creditor. Ea a mai contractat în ultimul timp împrumuturi (simbolice) din Occident prin emiterea de eurobonduri, dar acestea nu trec de 5 miliarde de dolari și ele au mai mult rol diplomatic. Rușii nu vor o ruptură totală cu FMI și Clubul de la Paris, fiindcă ar fi neproductivă.
Eliberarea Rusiei din capcana datoriilor i-a adus președintelui Putin un capital politic imens care i-a folosit la recentele alegeri prezidențiale. Sculptori ruși de renume, precum Țereteli i-au ridicat lui Vladimir Putin statui care se pot vedea prin Moscova. Dar Occidentul tot nu l-a iertat pe Putin!
Ion DINIȘORhttp://universulromanesc.ro/
