Trădătorii de ţară s-au întors la furat
Anul trecut s-au împlinit 23 de ani de la complotul internaţional antiromânesc din decembrie 1989, organizat de iudaismul mondial cu concursul trădătorilor de ţară, stabiliţi în străinătate înainte de 1989 şi cu sprijinul complotiştilor din ţară, în marea lor majoritate evrei, maghiari, ţigani, iudeo-ţigani, iudeo-maghiari şi sectanţi.
Aceşti complotişti şi trădători au urmărit, în primul rînd, desfiinţarea României ca stat şi a poporului român ca naţiune şi, în al doilea rînd, înlocuirea orînduirii socialiste cu o orînduire capitalist-iudaică. Acest lucru a fost posibil din cauza guvernului sovietic, care ajunsese în mîinile evreilor înainte de 1989. După moartea lui Leonid Brejnev şi Cernenko, aproape toate eşaloanele puterii din Uniunea Sovietică au intrat în mîinile evreilor. Păcăliţi au fost ruşii. Ei au făcut copca de la Bucureşti, care peste un an i-a înghiţit şi pe ei.
Astfel, cel mai mare stat din lume, cel mai puternic, un imperiu pe două continente, vechi de aproape un mileniu, care a dat lumii o civilizaţie, o cultură, a ajuns, după 1991, o semicolonie a iudaismului mondial. Ruşii şi-au tăiat singuri picioarele şi, dacă nu se vor trezi la realitate, peste maxim 20-25 de ani, vor avea soarta pieilor roşii din America. Evreul Gorbaciov a repetat figura făcută de evreul Kerenski în anul 1917, cînd i-a predat puterea evreului Lenin, iar el a fugit în Franţa cu tezaurul României şi o parte din tezaurul Rusiei. De aceea, evreicele din S.U.A. poarta bijuterii din tezaurul românesc. În anul 1940, cînd Franţa a fost ocupată de Germania, Kerenski a fugit în S.U.A. cu cele două tezaure furate din Rusia.
Lumea nu trebuie să uite că tezaurul românesc a fost dus la Moscova la insistenţa lui Nicolae Titulescu, a cărui soţie, Ecaterina, era evreică rusoaică. Ionel Brătianu a făcut o greşeală imensă atunci cînd a trimis la tratative la Petrograd pe Nicolae Titulescu. În ierarhia primejdiilor naţionale, Nicolae Titulescu se situa imediat după evrei.
Nicolae Titulescu a avut cele mai înalte funcţii şi cele mai mari onoruri şi, în schimb, tot timpul a fost omul străinătăţii, împotriva propriei sale Patrii: semnarea art. 7 din protocolul special 1920, presiuni pentru exterminarea Gărzii de Fier şi, în vara anului 1936, dăruirea către comuniştii spanioli a 105 tunuri grele Schneider-Creosot şi 30 de avioane de vînătoare Dessault, plătite de Statul Român! Pe tot parcursul carierei sale de diplomat atotputernic a fost de partea Occidentului, în general, şi de partea iudaismului în special, iar după demiterea din funcţie atît Occidentul, cît şi iudaismul l-au tratat ca pe o coajă de lămîie, de aruncat la lada cu gunoi (vezi cartea Atentatul din 21 Septembrie 1939 contra lui Armand Călinescu şi epoca 1930-1950, de dr. Şerban Milcoveanu, Bucureşti, 2004, pag. 99). Cu ajutorul lui Nicolae Titulescu, s-a ajuns ca în baza art. 7 din Convenţia specială din 9 decembrie 1919 a Marilor Puteri Aliate, România să fie colonizată cu doua milioane de evrei, care, în 1938, posedau sau administrau 80 la sută din bănci, 70 la sută din comerţ şi 60 la sută din industrie. Iar pentru camuflarea realităţii, s-a operat aşa-zisul „recensămînt demografic“ din 1930, după criteriul limbii vorbite la naştere: evreii din Basarabia să treacă drept ruşi, evreii din Bucovina să treacă drept germani şi evreii din Transilvania să treacă drept unguri şi Romania să rămînă stat multinaţional în curs de descompunere.
Pentru noi, Românii, după complotul internaţional antiromânesc din decembrie 1989, situaţia a devenit mai periculoasă decît în etapele premergătoare şi aproape s-a reuşit deznaţionalizarea Românilor. Aceasta şi din cauza complotiştilor şi trădătorilor externi şi din România.
În timpul complotului internaţional antiromânesc din decembrie 1989, circula o vorba de duh: „Să tot faci revoluţie cu 600.000 militari ruşi, staţionaţi în Ungaria (veniţi din R.D.G.), cu 100.000 militari ruşi masaţi la graniţa României pe Prut, cu 100.000 de diversionişti-terorişti străini, aduşi în ţară de conducerea Securităţii Române şi cu peste 100 de avioane, aparţinînd forţelor N.A.T.O., care survolau teritoriul României şi aşteptau un semn să înceapă bombardamentele asupra obiectivelor militare şi civile şi asupra populaţiei paşnice. Va uita, vreodată, omenirea aceasta murdărie a celor doi evrei: Gorbaciov şi Bush?
Totuşi, trebuie să fim corecţi şi cinstiţi şi să recunoaştem, că, fără concursul complotiştilor, trădătorilor şi criminalilor din România, iudaismul mondial nu ar fi reuşit să pună mîna pe România şi să distrugă sistemul socialist din întreaga Europă, inclusiv din Uniunea Sovietică. Sovieticii au fost păcăliţi şi acest fapt i-a costat. Cel mai puternic stat din lume, cel mai mare stat din lume a ajuns să fie condus de iudaismul mondial, practic, a devenit o colonie evreiască. Este trist, este dureros, dar este adevărat. De 2.000 de ani, iudaismul mondial duce o luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva principalului sau duşman: creştinismul ortodox. Odată cu desfiinţarea sistemului socialist, după 1990 a început şi subminarea bisericii creştine ortodoxe, urmărindu-se desfiinţarea religiei creştin-ortodoxe, iar popoarele cu această religie (rus, român, sîrb şi grec) să devină nişte robi ai statelor capitaliste. Evreii se laudă că sistemul capitalist are la baza doctrina iudaică, iar catolicismul este etapa premergătoare a iudaizării omenirii.
În studiul său „Problema iudaică“ (1843-1844), Marx scrie că prin capitalism, omenirea întreagă devine iudaică, materialistă, idolatră a unui zeu: banul. Prin trăsătura sa, capitalismul este antisocial. Socialismul este sensul universal al istoriei. Munca este elementul central al vieţii, care asigură echilibrul şi sănătatea trupească şi sufletească. În socialism, accentul cade pe muncă, pe acest element care a asigurat progresul speciei umane. Hoţia, furtul, gheşeftul, camăta, dobînda, crima, nemunca, aberaţiile sexuale, specula, minciuna, corupţia – toate aceste infracţiuni, care prezintă un grad ridicat de pericol social – sunt baza societăţii capitaliste (iudaice).
Fisura în sistemul socialist a fost făcută la Bucureşti pentru că majoritatea cadrelor din Securitate erau evrei, iar Securitatea era subordonata K.G.B.-ului. Securitatea era Stat în Stat, chiar Stat supra Stat, iar Nicolae Ceauşescu devenise prizonierul Securităţii. Aşa a fost posibil ca preşedintele Nicolae Ceauşescu să fie pus pe fugă şi hăituit ca un bandit oarecare. Cînd şi în Uniunea Sovietică evreii au ajuns să fie majoritari în K.G.B., şi au preluat puterea, transformarea statului sovietic într-o colonie evreiască a fost un lucru extrem de uşor. Evreii din Uniunea Sovietica şi-au dat mîna cu evreii din Statele Unite ale Americii şi au reuşit să distrugă sistemul socialist din Europa şi Uniunea Sovietică şi să devină, practic, stăpînii acestor state. Va uita, vreodată, poporul rus această batjocură şi umilinţă?
Este adevărat că şi unele dintre statele capitaliste (iudaizate) din Europa au făcut o propagandă plină de duşmănie împotriva Statului Român. Îmi amintesc că un post de radio străin, în decembrie 1989, transmitea următoarea ştire: „Dacă românii se vor împotrivi schimbărilor, vor fi bombardaţi şi vor muri cel puţin 400.000 în Bucureşti, iar cei care vor rămîne vor mînca şobolani din dărîmături“. De aceea, survolau teritoriul României cele peste 100 de avioane aparţinînd forţelor N.A.T.O. Aceasta este adevărata faţă a „eliberatorilor“ din decembrie 1989.
Bill Clinton, preşedintele S.U.A. în 1992, declara: „Am cheltuit mii de miliarde de dolari ca să doborîm comunismul (vezi cartea lui Ion Coman, Omul se duce, faptele rămîn, Editura Meditaţii, 1994, pag. 22).
Minunea dumnezeiască a fost că, la ora 9:00, în 22 decembrie 1989, la Universitate, lumea a strigat „JOS COMUNISMUL“. Aceasta a îngrozit pe toţi conducătorii lumii şi a salvat poporul român . De aceea, represiunea iudeo-comuniştilor a fost aşa de sîngeroasă, pentru ca comunismul a fost o formă mascată de stăpînire a omenirii de către evrei şi majoritatea statelor occidentale, inclusiv Uniunea Sovietică, erau conduse de evrei. Pînă atunci, nimeni nu protestase contra comunismului. În România a fost prima revoluţie anticomunistă (anti-iudaică) reuşită din lume şi care a dejucat planul complotiştilor internaţionali şi interni.
În revista Lumea, nr. 2/2012 a apărut un articol intitulat „Cazul Gogu Rădulescu şi Loja de la Comana, sub lupa Securităţii“, semnat de generalul de brigadă (r.) Aurel Rogojan. În acest articol sunt scrise următoarele: „În perspectiva întîlnirii secrete de la Malta, dintre George Bush şi Mihail Gorbaciov, un grup de 40 de intelectuali de origine română, stabiliţi în străinătate, dintre care peste 30 de etnie evreiască, au adresat o scrisoare celor doi lideri mondiali, precum şi preşedintelui Franţei, François Mitterrand, sugerînd o intervenţie sovietică în România pentru înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu. Realitatea, ulterior constatată, este că o asemenea înţelegere a fost realizată, ea fiind cunoscută de unele figuri importante ale evenimentelor din decembrie 1989“.
Am fost curios să aflu şi eu numele semnatarilor scrisorii şi, cu totul întîmplător, am descoperit-o în carteaOperaţiunile Meliţa şi Eterul. Istoria Europei Libere prin documente de Securitate, a lui Mihai Pelin, Editura Compania Bucureşti.
Scrisoarea este reprodusă integral în cartea Ultimul deceniu Comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, II, 1975-1989, Editura Polirom, 2012, de Gabriel Andreescu şi Mihnea Berindei.
Reproduc mai jos lista semnatarilor scrisorii: Wolf von Aichelburg, Ioana Andreescu, Leonid (Mămăligă) Arcade, Nicolae Balotă, Daniel Boc, Andrei Brezianu, Nina Cassian, Theodor Cazaban, Matei Călinescu, Andrei Codrescu, Ilie Constantin, Antonia Constantinescu, Dan Cristea, Şerban Cristovici, Dan Culcer, Ioan Petru Culianu, Virgil Duda, Roxana Eminescu, Constantin Eretescu, Dinu Flămând, Helmuth Fraundorfer, Victor Frunză, Sanda Golopenţia, Paul Goma, Vintilă Horia, Emil Hurezeanu, Virgil Ierunca, Marie-France Ionescu, Gelu Ionescu, Rodica Iulian, Adina Keneres, Miron Kiropol, Sonia Larian, Monica Lovinescu, Maria Mailat, Cella Minarth, Herta Muller, Damian Necula, Bujor Nedelcovici, Ion Negoiţescu, Virgil Nemoianu, Oana Orlea, Alexandru Papilian, Alain Paruit, Mihai Pupăzan, Lucian Raicu, Petru Romoşan, Horia Stamatu, Victor Ieronim Stoichiţă, Sanda Stolojan, Mariana Şora, Marin Tarangul, Sanda Tîrziu, William Totok, Dorin Tudoran, Andrei Ujica, Mihai Ursachi, Ion Vianu şi Richard Wagner.
Este regretabil şi chiar dureros că, printre semnatarii scrisorii sunt şi 3-4 romani, ademeniţi de propaganda ţărilor capitaliste (iudaice).
Cărţile lui Mihail Pelin au deranjat pe mulţi trădători de ţară şi de neam, pe mulţi neoameni implicaţi în complotul internaţional antiromânesc din decembrie 1989. Mihai Pelin a fost un mare naţionalist, un adevărat patriot român. După 1990, el, împreună cu alţi naţionalişti au înfiinţat ziarul Naţiunea, al cărui redactor şef a fost o vreme îndelungată. Mihai Pelin a încetat din viaţă la 14 decembrie 2007, într-un anonimat adînc şi este înmormîntat în Cimitirul Străuleşti II, Bucureşti, figura 86, loc. 285. Ultima carte a lui, Săptamâna Patimilor, i-a grăbit sfîrşitul . N-a avut loc de înmormîntare în cimitirul Bellu Ortodox, din cauza alogenilor care au invadat şi cimitirele. Recent am văzut că şi mormintele lui Mihai Eminescu, George Coşbuc, Ion Luca Caragiale au fost înghesuite de nişte alogeni, care nu au nici semnul crucii pe monumentele funerare. Chiar şi mormîntul lui Liviu Rebreanu din Cimitirul Bellu Ortodox a fost înghesuit de monumentul funerar a fostului agronom Triţă Făniţă, cunoscut în lumea afaceriştilor lui, sub apelativul de „Fane Păpăreaţă“ (Ce origine etnică o fi avut acest „Fane Păpăreaţă“?) Cel puţin în cimitirul Străuleşti II, în parcela scriitorilor, fig. 10, trebuia înmormîntat Mihai Pelin. Dar nici aici nu a avut loc, din cauza unora, precum N. Carandino (1905-1996), cel care a blamat România şi poporul român. Este ridicolă cartea lui N. Carandino, intitulată File de istorie, în care publică amintirile lui de deţinut la închisoarea din Sighet. Printre alte murdării la adresa istoricului academician Gheorghe I. Brătianu, scrie că savantul s-a spânzurat cu un cearceaf din care a făcut un fel de frînghie. Savantul n-a avut nici măcar cearceaf. Şi ca acest N. Carandino s-au întors mulţi antiromâni. După decembrie 1989 se urmăreşte, pe lîngă deposedarea statului român de toate bogăţiile şi vinderea lor la alogeni, în special evreilor, şi distrugerea mormintelor românilor pentru a şterge orice urmă de existenţă a românilor pe meleagurilor lor strămoşeşti. Bunurile statului care nu au putut fi vîndute străinilor au fost distruse, iar românii au început să fie alungaţi din patria lor, pentru a se putea crea un nou stat, Israelul European. Aceasta a urmărit iudaismul mondial de aproape două sute de ani. Nu trebuie uitat că cei mai ostili la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) au fost americanii. Delegaţia americana era formată din 30 de persoane, din care 27 evrei şi 3 anglo-saxoni. Deosebit de ostil ne-a fost evreul Lansing, ministrul Statelor Unite, care, invocînd argumente etnografice rău întrebuinţate, fiind puţin documentat, cerea chiar retrocedarea Cadrilaterului. Apariţia americanilor la Conferinţă a făcut ca hotarele promise României să sufere ştirbiri simţitoare şi foarte păgubitoare intereselor şi viitorului Neamului Românesc. Aşa a pierdut România sudul Banatului şi vestul Crişanei. Experienţa trecutului ne învaţă să fim prudenţi, pentru că nu trebuie uitată atitudinea iudaismului american în timpul complotului internaţional antiromânesc din decembrie 1989, care luptă pentru dezmembrarea României şi desfiinţarea României ca stat şi a poporului român ca naţiune. Mai avem o singură şansă pentru a scăpa de sclavia pe care ne-a adus-o iudaismul mondial: trezirea ursului rus din bîrlog. Cînd naţionalismul a învins comunismul, evreii au început să emigreze spre Occidentul „liber“. Unii dintre ei au început, din ţările din care se stabiliseră, o campanie de denigrare a Statului şi Poporului Român. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a conceput revoluţia culturală, care a constat în deziudaizarea României. El s-a inspirat de la chinezi, unde revoluţia culturală a însemnat derusificarea Chinei. Din această cauză s-a amplificat ura evreilor împotriva lui Nicolae Ceauşescu şi a poporului român.
Este un paradox în Romania: după prima revoluţie anticomunistă (antiiudaică) reuşită din lume, conducerea statului a reintrat în mîinile evreilor şi a fiilor şi nepoţilor lor. De aceea, represiunea a fost aşa de sîngeroasă în decembrie 1989. Trădătorii de ţară care s-au întors în România, împreună cu străinii (majoritatea evrei), au furat aproape toate bogăţiile ţării, iar pe cele pe care nu le-au putut fura, le-au distrus. Ei vor să şteargă orice urmă de existenţă a neamului românesc pe meleagurile noastre strămoşeşti. La aceşti trădători de ţară ar trebui ca sute de ani, lor şi urmaşilor lor, să nu li se permită intrarea în România. Pentru că este o crimă să scuipi acolo unde ai mîncat o pîine. Cum poţi să scuipi în ţara care te-a primit, te-a adăpostit, te-a hrănit, te-a protejat , te-a îmbogăţit, te-a civilizat? Aceasta este recunoştinţa evreiască?
Acum evreii au inventat un substituit, o nouă formă de internaţionalism, „modialismul“ sau „globalismul“, care preia de la marxismul original cele doua obiective majore: desfiinţarea naţiunilor ca entităţi ontologice şi subminarea Bisericii Creştine prin ecumenism, ofensiva sectelor şi apropierea de iudaism prin acţiuni menite să transforme creştinismul apostolic în iudeo-creştinism.
Românii, dacă nu se vor trezi peste maxim 25 de ani, vor dispărea din istorie. Vor deveni nişte grupuri etnice răzleţe, rătăcite în istorie, fără Patrie.
Ne merităm soarta. Vorba profesorului Nicolae Iorga: un popor ridicol şi criminal de tolerant (vezi carteaProblema evreiască la Cameră, 1910). Referitor la trădătorii de ţară şi de neam, Nicolae Iorga spunea: „Dacă n-am putut plăti atunci răul ce ni s-a făcut, de-atîta s-avem grijă: să nu uităm“. Este mai mult decît dureros pentru că, în România, după 198, a învins din nou iudaismul. Lumea se descreştinează, se sălbăticeşte, se iudaizează şi se îndreaptă spre autodistrugere. Aşa va dispărea din istorie poporul român, vechi de peste 7.000 de ani. Cu toate că naţionalismul a învins comunismul în România, românii, în decembrie 1989, şi-au tăiat singuri venele de la gît şi au deschis uşile la tîlharii care au invadat ţara şi care urmăresc ca România să fie lichidată ca stat şi poporul român ca naţiune.
10 februarie 2013
Voicu TUDOR
N. red. Autorul greşeşte total cînd afirmă că „românii, în decembrie 1989, şi-au tăiat singuri venele de la gît“, deoarece generalizează, ilicit, în contradicţie cu chiar teza sa de bază: că românii s-a pricopsit la conducerea ţării cu nişte trădători. De altfel, prin 1992, s-a tradus o carte a unor ziarişti belgieni în care se spunea că aşa-numita „Revoluţie Română în direct“ a fost cea mai mare minciună televizată a secolului XX. Altfel spus, poporul român a fost manipulat în mod îndelungat de clica de complotişti care s-a insinuat la conducere. Dar, între timp, s-a dumirit şi e de aşteptat să se organizeze pentru ripostă. De aceea, nu împărtăşim pesimismul d-lui Voicu Tudor, deoarece suntem convinşi că poporul român mai are resurse să scape din clinciul în care ne-au băgat trădătorii aflaţi, de 23 de ani la conducerea României. E-adevărat, situaţia în care ne-au adus guvernele postdecembriste – de sclavi moderni ai statelor „prietene“, după ce ne-au vîndut toate resursele solului şi subsolului – este, în contextul internaţional actual, cea mai grea din frămîntata istorie multimilenară a poporului român.
