Biserica Catolică se uită îngrozită la drumul pe care merge lumea contemporană, dar puterile ei sunt acum destul de limitate și nu mai poate face nimic. În întreaga lume actele de canibalism iau amploare sub diferite aspecte și psihiatrii se străduiesc zadarnic să explice astfel de deviații care din nefericire apar mai mult la clasele bogate. Uneori sunt lucruri care se petrec sub ochii noștri și pe care nu le vedem sau nu realizăm cumplita lor semnificație. De exemplu disparițiile de persoane care au devenit aproape banale, dar pe care nu le monitorizează nimeni. Traficul de carne vie este și el un aspect pe care ne-am obișnuit să-l etichetăm contravenție și nu crimă. La marginea satelor din România țăranii români își vând copiii minori pe câteva sute de lei (adică o sută sau două de euro). În spitalele din București se vând copiii direct din maternități. SRI-ul și Poliția știu bine aceste lucruri, dar nu au ce face, nu există legi pentru urmărirea evidenței copiilor sau monitorizarea lor fiindcă Parlamentul României are probleme mult mai importante (de exemplu condamnarea comunismului sau prevenirea încălzirii globale), iar ziariștii români sunt preocupați de problema cartușului pe care președintele Băsescu îl ține pe biroul lui de la Cotroceni. În mod oficial s-au găsit și vinovații pentru dispariția copiilor. Acești vinovați ar fi chipurile pedofilii. Așa să fie oare?
Corpul uman exercită asupra privitorilor o fascinație foarte bine știută care în ultimul timp a început să treacă din ce în ce mai 
mult din sfera artei în sfera gastronomicului. Tânăra din a doua fotografie de mai jos, de exemplu, este o body-sushi, adică o farfurie vie. Ea este plătită ca să stea întinsă pe masa unui restaurant european select şi pe trupul ei se pune mâncarea pe care o servesc clienţii bogaţi. Astfel de ”tipsii” pentru servit mîncăruri există și în România în vreo două restaurante din București. ”Inovația”, dacă putem spune așa aparține japonezilor.
Într-o lume robotizată şi automatizată în care oamenii au devenit inutili, asta este tot ce îi poate oferi tinerei ca loc de muncă societatea modernă. Poate că mâine va deveni ea însăşi mâncare. Cine poate şti?
Dealtfel psihologi ca James Reader spun că astfel de scene nu reprezintă deloc o distracţie ci anticipează o eră viitoare în care bogaţii, ca semn al puterii şi al bogăţiei lor şi în căutare de senzaţii tari, vor trece la canibalism şi se vor hrăni cu carnea oamenilor săraci. Jocul de-a body-sushi devine astfel jocul de-a canibalii! Ca s-o spunem mai direct, canibalismul economic este şi specificul societăţii capitaliste: firmele mari le înghit pe cele mici, bogatul îl hăituieşte şi-l exploatează pe sărac, cel puternic îl zdrobeşte pe cel slab. De ce mâine bogatul nu l-ar frige pe grătar pe sărac şi nu l-ar mânca? În nuvela Mașina Timpului scriitorul englez Welles întrevede un astfel de viitor.
Istoria canibalismului în rândul claselor bogate din Europa este veche. Printre nobilii canibali se numără contesa Elisabeth Bathory (1560-1614) care a mâncat peste 1000 de copii. Înainte de a-i sacrifica le bea sângele sau se îmbăia în el pentru ca să rămână (credea ea) veşnic tânără. A fost arestată în 1610 şi condamnată la izolare pe viaţă în castelul ei din Csejite ( în Slovacia de azi) unde a şi murit.
Baronul francez Gilles des Rais (1404-1440), general francez care a luptat alături de Ioana d’Arc pentru eliberarea Franţei de sub englezi, a mâncat 900 de copii în decurs de câțiva ani. Îi plăceau mai ales copii fripți pe grătar, cu mult piper. Tribunalul Eclesiastic din Nantes l-a condamnat la moartea prin spânzurare în anul 1440.
Regele englez Richard Inimă de Leu, în timpul Cruciadei consuma carne de om. Bucătarii lui sacrificau ca pe vite prizonierii sarazini şi-i preparau regelui mâncare din carnea lor (Jen Paton, Sarazins chronicles , EUROPE AND ITS CANNIBALS).
Alte cazuri similare au pus nobilimea medievală europeană într-o lumină proastă. Pentru a distrage atenţia maselor, nobilii europeni au lansat zvonul mincinos că nu ei mâncau copii ci evreii, lucru care a făcut ca evreii să fie hăituiţi de Inchiziţie sute de ani.
Descoperiri terifiante (dar încă ţinute secrete) arată că unii bogaţi moderni de astăzi practică în continuare canibalismul. Ca să justifice unele urme rămase neșterse după astfel de…ospețe, ei au recurs din nou la vechiul vicleşug şi spun că nu bogaţii mănâncă oameni ci acest lucru îl face o specie extraterestră numită reptilieni, care a venit pe Pământ în urmă cu mii de ani şi stă ascunsă în 
străfundurile Pământului (vezi David Icke şi cartea lui Copii Matricei şi alţi autori).
Poveştile cu reptilienii au prins de minune şi astăzi există o întreagă paraştiinţă a reptilienilor, cu “specialişti” şi zeci de milioane de naivi cred că astfel de poveşti sunt adevărate, deşi nimeni nu a văzut niciodată un reptilian. Însă copiii săraci sau de la orfelinate, înfiaţi de bogaţi, continuă să dipară şi numărul lor a ajuns așa de mare încât listele cu copii dispăruți pot fi întâlnite nu doar în presa europeană sau de aiurea ci și lipite de Poliție prin stațiile de metrou sau pe pereții clădirilor. Poliţiştii arestează mereu persoane cât se poate de respectabile, care îndată ce recunosc că au comis acte de canibalism sunt etichetate urgent de autorități ca suferind de deviaţii psihice şi trimise la sanatorii speciale pentru a se “îngriji” de sănătate și pentru a fi tratate de…psihologi de marcă. Aceștia îi ajută pe respectivii canibali să treacă peste ”șocul” care le-a zdruncinat ”încrederea în forțele lor” și după o perioadă sunt considerați ”vindecați”. Așa că revin la casele lor unde se apucă din nou, evident, de canibalism.
Pe de altă parte există o mulţime de pudre, creme, loţiuni şi substanţe cosmetice foarte scumpe folosite de femeile foarte bogate, vedete, actriţe etc. şi care sunt făcute din sânge şi grăsime de fetuşi umani (copii avortaţi).
Există de asemenea restaurante secrete unde se servesc fripturi şi supe din fetuşi umani. Unul din locurile unde prin tradiţie supa de fetus uman este considerată medicament este Tibetul, cea mai izolată regiune a lumii. De acolo aceste feluri de “mâncăruri medicinale” care se consideră că prelungesc viaţa celui ce le consumă, ajung şi în Europa. Guvernul Chinei Populare face eforturi uriaşe de a desfiinţa aceste obiceiuri oribile, dar de fiecare dată îl silesc să dea înapoi protestele disperate ale europenilor care strigă că se încalcă drepturile omului. Sau ale canibalului. Depinde din ce parte privești lucrurile.
Emil STELARUhttp://universulromanesc.ro/
