Presa occidentală scrie despre revenirea la diplomaţia din timpul Războiului Rece, când soarta unor terţe ţări era decisă la Washington şi Moscova.
Potrivit experţilor, aici paralelele directe sunt inadecvate, însă unele analogii pot fi sugerate.
Ca şi în urmă cu 50 de ani, Rusia şi SUA au început independent negocieri referitoare la căutarea modalităţilor de reglementare a crizei din Ucraina. Analiştii occidentali recunosc că altfel este imposibil. Potrivit lor, în Europa nu există o personalitate care ar putea vorbi în numele statelor europene într-o problemă atât de importantă. Mai întâi, europenii trebuie să se înţeleagă între ei.
SUA înţeleg că vor trebui să coopereze cu ruşii, subliniază experţii occidentali. Washingtonul nu mai poate impune pur şi simplu un rezultat final – spre deosebire de anii 90, când deseori se întâmpla tocmai aşa. În acelaşi timp, americanii nu doresc o continuare a crizei. De aici reiese şi disponibilitatea de a purta un dialog, cu toate că preşedintele Obama face declaraţii dure şi se uită ameninţător în direcţia Moscovei. Are loc un lucru despre care au avertizat experţii: americanii se obişnuiesc treptat cu noua repartizare a forţei, consideră Fiodor Lukianov, redactor-şef al revistei Rusia în politica globală.
„Ei se obişnuiesc şi cu noul statut al Crimeii şi cu faptul că nu trebuie să aştepte o refacere şi reînnoire rapidă a Ucrainei. Şi cu faptul că orice conflicte, chiar şi cele mai acute, în condiţiile când războiul este imposibil, se transformă într-o rutină diplomatică. În prezent nu se poate în alt mod”.
În acelaşi timp, fiecare din părţi poate interpreta ceea ce se întâmplă într-un mod pozitiv pentru sine. De exemplu, în sfera politicii publice Washingtonul este convins că numai greutatea argumentelor sale şi ameninţarea cu extinderea sancţiunilor au oprit Rusia de la o invazie în Ucraina. Această ideea a fost preluată cu plăcere de mass-media occidentale. Probabil că un asemenea tip de idealizare are dreptul la existenţă. Important este să fie prevenită o escaladare a tensiunii în Europa de Est.
Într-o anumită măsură, relaţiile ruso-americane au devenit mai raţionale, consideră Fiodor Lukianov.
„Evident, acesta este alt tip de relaţii ruso-americane, decât cel din timpul Războiului Rece. Este cu atât mai ciudat că din nou este vorba de Moscova şi Washington. Nimeni altcineva nu doreşte să-şi asume responsabilitatea strategică”.
În general, soarta lumii depinde din nou de Rusia şi SUA. Am dori să sperăm că aceste două mari puteri, care definesc agenda geopolitică vor începe un nou capitol în relaţiile bilaterale pe baza respectului reciproc faţă de liniile roşii care nu trebuie să fie trecute în nici un caz.
http://romanian.ruvr.ru/
