Isteria a cuprins mass-media din România. Fiecare deontolog, fiecare piţipoancă cu studii la SNSPA şi fiecare părerolog simte nevoia să-şi etaleze frustrările geopolitice cu un exhibiţionism demn de o cauză mai nobilă.
Lucian Mândruță descrie cu patos pe Facebook cum este urmărit de „agenții lui Putin” după ce a spus că va lua „kalașnikovul” în mână pentru a lupta cu „cotropitorii ruși”, iar Radu Tudor ridică osanale sfântului NATO care va apăra România până la ultima picătură de sânge american.
Toți patrioții americani cu pașapoarte românești pot să doarmă liniștiți, să-și ia calmantele și să înceteze cu publicitatea pentru F-16 că oricum nu-i crede nimeni.
Nimeni nu are de gând să vă ia nimic, nu „vine țarul peste voi” și (garantat!) Moscova nu are niciun interes sa ia cu asalt Bucureștiul. Recent, colonelul Bogdan „Ericsson” Chirieac ne-a bucurat cu o mostră tipică de gândire strategică „à la roumaine”: „În situația actuală, fără coerență în politica externă, practic fără ministru de Externe, România are de făcut un singur lucru: să nu iasă din cuvântul NATO, adică al americanilor care conduc organizația. România ca stat nu se află în niciun pericol”.
Chirieac are dreptate, dar dintr-un motiv ce nu are vreo legătură cu NATO. „România ca stat” nu este în pericol, deoarece România nu mai există ca stat. România se află printre coloniile care-și vând pământurile, este o colonie care nu-și mai controlează propriile resurse naturale (nici petrol și nici gaz) și nu mai are controlul asupra rețelelor de distribuție a energiei electrice. România nu mai are niciun operator de telecomunicații sau cablu care să fie o companie românească și nu străină. În curând, statul va vinde unitățile de producție a energiei electrice, finalizând procesul de deznaționalizare a economiei.
În aceste condiții, nu se poate pune problema „cuceririi” României. Se poate discuta numai despre schimbarea de proprietar.
În contextul crizei economice, nu mai este nevoie de tancuri, desanturi și bombardamente. Un portofel gros și pachetul majoritar al acțiunilor OMV sunt două elemente suficiente pentru a demara și finaliza transferul de proprietate. În mod normal, aceasta stare de fapt ar trebui să-i preocupe pe experți și patrioți, iar principala lozincă a tuturor forțelor patriotice ar trebui să fie „Vrem suveranitate economica! Acum!”
Din păcate, pentru România, „patrioții” caută ruși care se pregătesc să-i atace de sub paturile lor. Din păcate, acești „patrioți” sunt și bine plătiți ca să-și descrie aventurile imaginare în paginile ziarelor și în platourile TV.
http://romanian.ruvr.ru/
