Divizia franceză a Companiei de Telecomunicații Orange trece printr-o serioasă criză după ce presa a dezvăluit că nu mai puțin de 10 angajați ai săi și-au luat viața de la începutul anului și până acum. Aproape tot atâția s-au sinucis în 2013. Cei mai mulți dintre ei au avut motive „legate în mod explicit de munca” la Orange.
Divizia franceză a Companiei de Telecomunicații Orange trece printr-o serioasă criză după ce presa a dezvăluit că nu mai puțin de 10 angajați ai săi și-au luat viața de la începutul anului și până acum. Aproape tot atâția s-au sinucis în 2013. Cei mai mulți dintre ei au avut motive „legate în mod explicit de munca” la Orange.
Un reprezentant al managementului companiei declara pentru AFP că „fiecare dintre aceste acte (…) implică un context aparte. Însă aceste situații ne reamintesc că trebuie să fim vigilenți.” Cu toate acestea, observatorul pentru Stres și Mobilitate Forțată, o divizie responsabilă cu supravegherea condițiilor de muncă în cadrul companiei, a precizat că doar despre două dintre victime se știe că nu au avut motive legate de condițiile de muncă atunci când și-au pus capăt zilelor.
Cine sunt cei care s-au sinucis?
Chiar dacă presa nu a dezvăluit și informații detaliate sau private despre angajații care s-au sinucis, portretul lor robot se poate contura din particularitățile locului lor de muncă. În privința acestora, rapoartele media sunt generoase. Angajații Orange se plâng că există o „cultură a batjocurii” în cadrul companiei și că regulile interne îi obligă chiar să le ceară voie superiorilor lor înainte să meargă la toaletă. Alții au spus că politica firmei îi obligă să depună o explicație scrisă pentru o întârziere, chiar și de un minut, după pauza de masă. Membrii personalului cu experiență mărturisesc că mulți au apelat la antidepresive sau și-au luat concedii medicale prelungite pentru a face față regimului de lucru.
Și reprezentanții sindicatelor angajaților acuză metodele agresive și intimidante de management. „Nu ne-au ascultat. Acum, un an mai târziu, suntem într-o situație sumbră”, spunea Christian Mathorel, membru al unui astfel de sindicat, citat de The Guardian.
Ce putem ști despre tendințe
În doar trei luni, numărul angajaților Orange care au decis să își încheie viața a fost cu unul mai mic decât numărul celor care s-au sinucis în anul 2013. Victimele au fost, de data aceasta, trei femei și șapte bărbați, iar cea mai tânără avea doar 25 de ani. Nu este pentru prima dată când compania se confruntă cu un val de sinucideri. Cel mai puternic a fost între 2008 și 2009, când 35 de angajați s-au sinucis, situația forțându-l pe CEO-ul de atunci, Didier Lombard, să își dea demisia.
Rata de suicid în rândul angajaților France Télécom, compania care a fost cumpărată de Orange în 2011, este de 15,3 pe an, în condițiile în care compania are 102.000 de angajați în Franța. La nivelul întregii țări, media este de 14,7 suiciduri la 100.000 de locuitori.
O investigație condusă de Inspecția pentru Muncă a dezvăluit că organizația „era predispusă la a genera suferință la locul de muncă” și „riscuri de sănătate” pentru angajați.
Tiparul problemelor
Aceasta ar fi o poveste veche, revenind într-o formă nouă, e de părere Stefan Stern, editorialist The Guardian. El spune că „moralitatea companiei poate deseori fi, în practică, mai degrabă relativistă decât absolută. Altfel spus, unele lucruri pot fi tolerate (…) atâta vreme cât succesul de ansamblu al companiei nu este amenințat. Alunecarea de la puritate la corupție poate avea loc treptat, într-un proces care poate să nici nu fie observat de nimeni în timp ce se întâmplă.”
O companie căreia îi merge foarte bine, în timp ce angajaților ei le merge foarte răueste Apple, despre care se știe că își exploatează fără milă angajații din Taiwan și China. Mărturiile „scurse” din fabrici spun povești tulburătoare despre angajați care muncesc într-un ritm dezumanizant și despre măsuri cinice luate de angajatori, precum plasele din jurul zidurilor fabricii, instalate pentru a împiedica suicidurile.
Financiar, și Orange o duce bine zilele acestea, însă tiparul de lucru pe care și l-a asumat construiește imaginea unui climat social degradant, care atentează la demnitatea angajaților și care, fiind cunoscut deja de câțiva ani, persistă surprinzător de mult.
