Prostul nu e prost destul, dacă nu e şi fudul, spune o vorbă din popor.
Această zicală, nu numai că se potriveşte perfect clasei politice, dar se şi regăsește în mentalitatea membrilor acesteia. În nemernicia lor, politicienii nu se mulţumesc doar cu sinecuri bine remunerate şi cu imense avantaje colaterale, ca cele de europarlamentar, ci vor şi reprezentativitate, adică cât mai multe voturi, o cât mai mare prezenţă la vot, pentru că vezi Doamne, ei sunt aleşii. Pe ei îi vrea poporul.
Această obrăznicie, această îngâmfare sfidătoare, specifică politicianului român, ne oferă nouă, plebei, posibilitatea să-i lovim acolo unde-i doare cel mai tare: în fală, în aroganţă. Să nu le dăm ocazia să-şi bombeze piepturile în faţa altor deputaţi europeni şi să se laude cu legitimitatea lor, să le arătăm că-i dispreţuim, că se duc în Parlamentul European că-i trimite partidul, nu că au susţinerea noastră. Plini de ei şi suficienţi, secuviniştii politici nu realizează că cea mai importantă condiţie a prezentării drept candidat este eligibilitatea; cât eşti de eligibil.
Uitaţi-vă la ăştia!
Este vreunul eligibil!? Merită vreunul din ei tuşul ștampilei, sau amprenta degetului, sau măcar un scuipat? Aceiaşi indivizi care au făcut naveta ani de zile, doar pentru a primi ordine de la Bruxelles pe care odată întorşi acasă le-au impus poporului român. Aceiaşi indivizi care au uitat, sau nu-i interesează, că sunt plătiţi pentru a avea rezultate. Niciunul dintre aceştia nu a avut curajul să spună Europei că nu putem accepta la nesfârşit reguli obtuze şi impuneri. Nu putem face lucrurile doar pentru că aşa vrea Europa. Am obosit făcând asta.
Să fim noi cei care scriu regulile, nu doar cei care le urmăm. Uniunea Europeana nu este doar P.I.B., ci şi democraţie şi libertate. Au pus mâna pe tot, au cumpărat tot, mai puţin voinţa noastră. Haideţi să-i umilim; să le arătăm cât sunt de mici şi de neputincioşi!
NU VOT. BOICOT!
Miscarea3a
