Attila Korodi: Populaţia din zonele rurale ale României, cea mai expusă la poluarea cu nutrienţi

Attila KORODI, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice a susţinut astăzi la sediul MMSC, o conferinţă de presă privind implementarea proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. 

Subiectul a fost despre poluarea apelor şi solurilor cu nutrienţi, unde există deja o amplă preocupare nu doar a ţării noastre în acest sens ci şi a tuturor statelor europene. Pentru că acest tip de poluare este într-o strânsă şi directă legătură cu sănătatea populaţiei şi în mod special aceleia din mediul rural. 

Cetăţenii din sate sunt cei mai vizaţi pentru că sursa poluării cu nutrienţi o reprezintă practicile agricole tradiţionale. Aşadar, populaţia din zonele rurale ale României este cea mai expusă la poluarea cu nutrienţi, prin simplul fapt că locuieşte în zone preponderent agricole.  

Fiecare din gospodăriile individuale care deţin animale şi derulează activităţi agricole contribuie în foarte mare măsură la acest tip de poluare, prin depozitarea gunoiului de grajd în platforme improvizate în mijlocul curţii, ori în proximitatea fântânii din gospodărie, folosind acest gunoi de grajd ca îngrăşământ pentru culturi. Urmările sunt dintre cele mai neplăcute: cantităţi mari de nitraţi ajung în soluri şi în apa de băut, punând în pericol sănătatea familiilor. 

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice derulează un amplu proiect, centrat pe zonele rurale, pentru a remedia aceste probleme. Principalul scop al Programului denumit ”Controlul integrat al Poluării cu Nutrienţi” este acela de a reduce vizibil nivelul poluării apelor şi solului din satele româneşti. Proiectul a demarat în anul 2008, ca urmare a măsurătorilor în teren realizate de experţii ANAR. 

În urma acestor măsurători naţionale, au fost identificate 100 de localităţi din 36 de judeţe din România, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare. Cantităţile de nutrienţi din solurile şi apele din cele 100 de localităţi au fost considerate critice, cu mult peste limitele admise. 

”Timp de 5 ani am derulat investiţii care au urmărit, în mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare şi manipulare a deşeurilor animale şi menajere, plantarea de fâşii tampon, reabilitarea păşunilor, instalaţii de canalizare şi epurare a apelor uzate, precum şi promovarea Codului de Bune Practici Agricole’, a declarat Attila KORODI.

Investitiile totale se ridică la 60 de milioane de euro iar proiectul va mai continua încă doi ani, respectiv până în anul 2015.  Sursele finanţării sunt un împrumut de la Banca Mondială în valoare de 50 milioane de euro, contribuţie GEF de 4 milioane euro, contribuții ale Consiliilor Județene în valoare de 1,4 milioane euro, contribuțiile Consilii Locale – 3,63 milioane euro, şi contribuția Administrației Naționale Apele Romane, de 1 milion de euro. Astfel, 34 din cele 100 de localităţi au astăzi în total 39 de platforme comunale de depozitare şi 1.128 de platforme individuale. 

O altă axă a investiţiilor a urmărit  plantarea de perdele forestiere de protecţie pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetaţie, perdele forestiere şi fâşii tampon riverane pe terenurile comunale în pantă, cu scopul combaterii eroziunii solului si protecția apelor impotriva poluării cu nitrați. Până în prezent au fost plantate 126 hectare, în 37 de localitați. Proiectul a presupus, de asemenea, şi investiţii în sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi a condiţiilor de igienă. În total, în cadrul proiectului vor fi finanţate, până în 2015, 9 investiţii în sisteme de canalizare pentru colectarea şi tratarea apelor uzate menajere din localități. Până în prezent au fost recepţionate un numar de 6 astfel de sisteme de canalizare.

Până la finalul proiectului, vor mai fi construite alte 42 de astfel de platforme. ”Totodată, vom dota alte localităţi din lista celor 100, cu echipamente aferente managementului deşurilor animale şi menajere. Ne vom preocupa în continuare de calitatea apei din aceste localităţi, având în plan să construim reţele de canalizare, acolo unde acestea nu există încă”, a mai declarat acesta.

http://jurnalul.ro/