Nae Ionescu, Lucian Blaga, Duiliu Zamfirescu sau domnitorul Alexandru Ioan Cuza sînt doar cîţiva dintre Don Juanii care au frînt inimile domniţelor în secolul trecut. Noi vă prezentăm poveştile seducătoare de amor ale domnilor după care suspinau domnişoarele altădată, dar şi ale unor Don Juani contemporani. De-a lungul timpului, au rămas în Istorie cîteva poveşti de dragoste avîndu-i protagonişti pe cei mai rîvniţi bărbaţi, de la domnitori, scriitori, poeţi la tîlhari notorii.
Scriitorul Duiliu Zamfirescu, un Don Juan fermecător, care nu evita duelul atunci cînd era provocat
Autorul lui Tănase Scatiu a fost, la sfîrşitul Secolului al-XIX-lea, şi unul dintre cei mai importanţi cronicari ai vieţii mondene din Bucureşti, pe cînd scria pentru „România Liberă”. Născut în 1858, în Vrancea, la Plăineşti, azi comuna Dumbrăveni, Duiliu Zamfirescu este unul dintre reperele literaturii române. Puţină lume cunoaşte faptul că Duiliu Zamfirescu a fost la vremea sa unul dintre cei mai importanţi cronicari ai vieţii mondene din Bucureşti, postură care i-a atras şi un renume de curtezan. Era un bărbat extrem de elegant, care se îmbrăca după ultimul „răcnet” în materie de modă, fapt pentru care doamnele din înalta societate roiau în jurul său. „Frecventa cele mai cunoscute locuri ale lumii bune, de la grădinile Racşa, Union sau Stavri, pînă la restaurantul Hugues sau cofetăria Fialcovski. Scriitorul era un obişnuit al saloanelor ţinute în Strada Căderea Bastiliei (pe atunci Primăverii) de directoarea pensionului de fete Elena Miller Verghy şi în strada gen. Berthelot (pe atunci, Fîntînii), de doamna Zoe Mandrea. Iar răutăcioşii spuneau că Duiliu era prea curtenitor cu amîndouă doamnele”, scriu cronicile vremii despre Duiliu Zamfirescu. Prima aventură amoroasă despre care se ştie este cea cu Eliza Ioanid, fiica unei foarte înstărite familii din Hîrşova, care a fost forţată de familie să-l abandoneze pe Duiliu Zamfirescu pentru un alt tînăr bogat. Eliza a murit peste puţin timp, răpusă de o tuberculoză.
Poveste triunghiului amoros Nae, Maruca Cantacuzino şi compozitorul George Enescu
Nae Ionescu era unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureşti, atrăgea doamne şi domnişoare de toate vîrstele, iar simpla lui prezenţă punea pe jar un număr impresionant de femei. Atunci cînd preda prin amfiteatre, studentele erau fascinate de inteligenţa pe care Nae Ionescu o emana. Pe lîngă studentele care s-au îndrăgostit de profesorul Ionescu, femei cunoscute ale acelei perioade i-au căzut în mreje iremediabil şi au făcut adevărate pasiuni pentru bărbatul Nae Ionescu. Pianista Cella Delavrancea şi Elena Popovici-Lupa sînt două dintre numele sonore care au rămas pe lista marilor cuceriri ale bărbatului. Într-un top al legăturilor amoroase cu femei celebre, relaţia cu Maruca Cantacuzino se situează în vîrful clasamentului. Maruca era o femeie frumosă şi cunoscută în cercurile înalte ale societăţii. Celebritatea femeii a venit o dată cu moştenirea pe care a primit-o după moarte soţului său, Mihai Cantacuzino, un bărbat foarte influent şi bogat, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină.
Vlad Ţepeş s-a iubit 20 de ani cu o săsoaică din Braşov, cu care a avut 5 copii
Domnitorul s-a îndrăgostit de o tînără de doar 17 ani, care i-a fost amantă două decenii. Femeia s-a retras la mînăstire după moartea lui Vlad Ţepeş. Domnitorul a ajuns pentru prima dată la Braşov în 1438, cînd a participat la o invazie a turcilor. În 1442, a fost ajutat de Ioan Corvin să evadeze şi să se stabilească la Braşov. În acel an, Vlad Ţepeş s-a căsătorit cu Anastasia-Maria, nepoata reginei Poloniei. După ce a fost izgonit de pe tron, după o domnie de doar cîteva luni, Vlad Ţepeş s-a stabilit la Braşov, într-o casă fortificată, aflată pe actuala Stradă Constantin Lacea. Aici, a întîlnit-o pe Katarina Siegel, o tînără de 17 ani, deosebit de frumoasă, crescută la mănăstire. Reuşeşte să o cucerească, iar Katarina îi devine amantă şi îi stă alături 20 de ani. Legenda spună că Vlad Ţepes voia să se căsătorească cu Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deşi avea 5 copii cu amanta din Braşov. I-a scris chiar de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerîndu-i o scrisoare de indulgenţă pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. Soţia sa a murit, însă, în 1462 cînd s-a sinucis pentru a nu ajunge pe mîna turcilor. Vlad Ţepeş a fost trimis în temniţă.
„Primarul nopţii”, cel mai cunoscut Don Juan al Timişoarei, omul care se laudă că a cucerit peste 2.000 de femei
Marius Perian, cunoscut în Timişoara sub pseudonimul „Primarul nopţii”, este unul dintre cei mai seducători bărbaţi din România. Fost traficant de metale preţioase, Perian se laudă cu peste 2.000 de cuceriri. Acum, în vîrstă de 58 de ani, Marius Perian merge în continuare în cluburi şi petrece. A fost însurat de trei ori, iar în urma mariajelor are 7 copii. Acesta se laudă că a făcut sex cu aproximativ 2.000 de femei, ceea ce îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai mari cuceritori din ţară. Marus Perian a făcut parte din lumea bună a oraşului şi pe timpul comunismului. Era printre clienţii fideli de la Cina, Continental, Loyd sau Palace. „Pe atunci, erau locuri foarte exclusiviste. Mergeau copii de miniştri, doctori, securişti. La Continental era program de cabaret. Ţinea 3 ore, iar intrarea costa 75 de lei. Dar, intrai greu, pentru că era mereu plin”, a mai povestit Perian.
Lucian Blaga, poetul etern îndrăgostit
A fost cunoscut ca un mare taciturn, dar dacă scormoneşti în hrisoavele care scriu despre Blaga, afli că a fost un poet care a avut mai multe muze. „L-au mîngîiat multe femei. Toate le-am înţeles, dar în braţele mele a murit”, mărturisea cea mai mare dragoste a poetului, Cornelia Blaga. „Nici o soţie a unui mare creator – cum a fost Lucian – nu poate avea pretenţia de-a face să-i vibreze lira pînă la sfîrşitul vieţii. Mie îmi aparţin „Poemele luminii” şi alte cîteva poezii din volumele ulterioare. Poate cea mai mare dragoste a poetului a fost soţia, Cornelia Brediceanu, pe care a cunoscut-o la Braşov şi cu care s-a reîntîlnit în sala de lectură a Bibliotecii Universitare din Viena în 1916-1917.
Sutele de amante ale lui Alexandru Ioan Cuza, consemnate conştiincios de „locotenentul” Kogălniceanu
Primul domnitor al Principatelor Române Unite se detaşează în „clasamentul” Don Juanilor moldoveni din toate timpurile. Istoricii români apreciază la unison că domnia lui Cuza (1859-1866) a fost una dintre cele mai spectaculoase şi mai eficiente din Istoria României. A iniţiat şi implementat în ritm accelerat, importante reforme interne: secularizarea averilor mînăstireşti (1863), reforma agrară (1864), reforma învăţămîntului (1864), reforma justiţiei (1864) ş.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare a ţării. Istoricul C. C. Giurescu, care a studiat îndelung viaţa lui Cuza, îl descria astfel: „Un om simpatic şi inteligent, avînd replica prompta şi ascuţită. Chiar şi slăbiciunile sale – nu dispreţuia, mai ales nu dispreţuise în tinereţile sale, un pahar de vin bun şi omagia frecvent sexul frumos – erau din acelea pe care contemporanii le priveau cu îngăduinţă”.
Cum a frînt Terente inimile brăilencelor
Brăila a rămas în cărţile de istorie cu doi mari Don Juan-i: Terente şi Codin. Aceştia au devenit personaje de roman şi nu există brăilean care să nu fi auzit de ei. Cunoscuţi drept tîlhari şi mai apoi mari amorezi, Terente şi Codin au lăsat mărturii ce pot fi şi astăzi studiate la Arhive. Adevărata legendă a banditului brăilean Terente, Regele Bălţilor şi violatorul de virgine, care a înspăimîntat România, este strîns legată de Insula Mică a Brăilei. În zona Insulei Mici a Brăilei, turiştii pot vizita şi acum locurile în care se presupune că se ascundea Terente, supranumit Regele Bălţilor, un bandit lipovean care fura şi ucidea fără milă, viola şi dădea fiori şi celui mai rău dorobanţ. În ciuda grozăviilor pe care le comitea, a cîştigat simpatia poporului, fiind considerat un haiduc al vremii şi un amant sălbatic. Era căutat de femeile din toate stările sociale. Informaţiile despre el apar în scriptele Arhivelor Naţionale de la Brăila.
Nae Leonard, „Prinţul operetei” şi idolul româncelor în perioada interbelică, a fost un adevărat Casanova
De la şcolăriţe şi pînă la femei măritate, toate, dormeau cu fotografia lui sub pernă. În cele din urmă însă, cinematograful a învins opereta, iar Rudolf Valentino i-a luat locul în inimile nenumăratelor sale admiratoare. Nae Leonard va rămîne, în istoria culturii naţionale, unul dintre cei mai mari artişti români, supranumit „Prinţul operetei”, iar în memoria publică, drept bărbatul cuceritor care a creat o adevărată isterie amoroasă în rîndul nenumăratelor sale admiratoare. Legendarul tenor a conferit operetei o fortă de atracţie extraordinară, în perioada de vîrf a carierei sale, acest gen muzical atingînd o popularitate fără precedent. De la şcolăriţe şi pănă la femei măritate, toate, dormeau cu fotografia lui sub pernă. Nae Leonard s-a născut în 1886, la Galaţi, în mahalaua noroioasă a Bădălanului, pe malul Dunării. A fost rodul iubirii dintre Constantin Nae, un modest mecanic de locomotivă, şi Carolina Schäffer, o frumoasă austriacă.
