Am gasit ceva foarte interesant, chiar daca mai tarziu. Dar este si o parte buna aici…putem sa testam cat de adevarat este ce a fost scris, pentru anul asta. Avem in urma 5 luni.
In mod normal trebuia sa public la sfarsitul saptamanii…atunci este pentru asa ceva, dar si asa este destul de intarziat si nu am vrut sa fie si mai tarziu de atat.
Are sau nu dreptate?
Sper sa va placa.
Am fost extrem de rezervat cu analizele astrologice la inceputul acestui an si am inteles de ce. Aveam nevoie sa intru pe frecventa, sa simt vibratiile cosmice, sa ma misc in interiorul lor. Iar acum am datoria sa spun, indiferent de efectele posibile.
Intre 1 ianuarie si 20 mai 2014, trebuie sa pierdem totul, ca sa castigam totul!
Suntem pe o cruce cosmica in semne cardinale, cu planete care fac opozitii si cuadraturi: Uranus in Berbec, Jupiter in Rac, Marte in Balanta, Venus si Pluto in Capricorn. Venus este retrograda intreaga luna ianuarie, iar Marte va retrograda intre 2 martie si 20 mai. Cuplul Venus-Marte afectat de retrogradari vorbeste inevitabil despre iubirea care se asaza in centrul atentiei.
Perioada mentionata are conotatii karmice pe care nu le-a mai trait nimeni in aceasta viata, indiferent de varsta. Traim momentul adevarului in dragoste! Plecand de aici, intregul sistem de valori la nivel individual si social se restructureaza! Mor conceptii, mor prejudecati, mor principii!
Ce stiam noi despre familie nu mai este valabil! Familia nu mai este o comunitate in care indivizi de acelasi sange stau legati indiferent de context. Familia nu mai e un loc de pedeapsa! Atragem acum SUFLETE PERECHE! Ele devin acum familia noastra! E vorba despre acei oameni care in alte vieti ne-au ajutat si pe care i-am ajutat, la randul nostru. Sufletele pereche nu implica atractie sexuala! Sunt semenii pe care-i simtim aproape, cu care empatizam, fata de care manifestam sentimente pure si dezinteresate! De ei ne vom apropia mai mult, departandu-ne de mediul de origine! Bineinteles, avem obligatia sa ne iertam parintii, fratii, rudele, sa lasam in urma armonie, bucurie si iubire, nicidecum potop. Numai astfel ne eliberam de trecut! Cine persista in emotii negative fata de familia de sange, nu scapa si nu poate merge mai departe. Astfel, putem migra catre acei oameni cu care impartasim ceva superior, indiferent de varsta sau sex. Apropierile sunt spontane sau le constientizam, in sfarsit. Ne dam seama ce ne atrage la anumite persoane si le cautam mai asiduu compania, prezenta, apropierea. Refuzam cumetriile bazate pe obligatii! Daca suntem constienti de noi, renuntam usor la obligatiile de familie si ii imbratisam pe noii membri, care ne umplu sufletul. Compromisurile de dragul familiei se dizolva.
Dincolo de sufletele pereche exista insa si SUFLETELE GEMENE! Iar aici este vorba nu doar de Marea Iubire, ci de SINGURA IUBIRE, pe toate nivelurile posibile, de la atractie si sexualitate pana la contopire spirituala. Avem mai multe suflete pereche, dar un singur suflet geaman. Iar acum se deschide o poarta cosmica de o energie uriasa prin care putem trece ca sa intalnim fix sufletul geaman! Desigur, e vorba de cei care nu l-au intalnit deja.
Care sunt conditiile astrale pentru intalnirea sufletului geaman? Desigur, indeplinirea misiunii personale si invatarea lectiilor de viata la nivel avansat. Cine a avut de transmis cunoastere si a facut-o, cine a avut de invatat sa ierte si a iertat, cine trebuia sa ajute oameni si asta a facut, cine a fost trimis sa creasca alti oameni si s-a conformat etc., are sansa unica in viata sa se intergeasca cu jumatatea sa perfecta! Cine a platit ce avea de platit si a ispasit, e pregatit!
Care sunt consecintele acestor intalniri? In primul rand, dezintegrarea multor familii. E de asteptat sa creasca colesitor numarul divorturilor, al despartirilor. Avocatii si notarii au treaba. Familiile devin teren minat, centru de pierderi si suferinte! In al doilea rand, putem contempla perfectiunea Divina si planul lui Dumnezeu. Avem impresia ca cineva se joaca cu noi. Nu putem face ce vrem noi, ci trebuie sa facem ceea ce vrea Dumnezeu. Iar in perfectiunea Divina a Universului in care traim, totul este asa cum este si nu trebuie judecat! De aceea se intampla ceea ce se intampla, pentru ca noi, ca oameni, sa nu mai punem etichete si sa ne limitam, sa ne conditionam, sa ne sabotam singuri.
Atunci cand se intalnesc doua suflete gemene si mintea incepe sa foarfece, apar remuscarile, invinovatirile, intrebarile care incep cu “de ce?”. “Cum sa fie adevarat? Nu se poate, e insurat!” ”Nu pot face asta, are doi copii!” “Doamne, dar e cu atatia ani mai mare decat mine!” Toate aceste intrebari nu-si mai au sensul pana pe 20 mai, cand se incheie retrogradarea lui Marte. Sufletele sortite chiar asa se intalnesc acum, in circumstante in care familiile, copiii, angajamentele, varsta sau distanta aparent stau impotriva manifestarii iubirii totale.
Cei ce nu sunt pregatiti sa faca saltul catre sufletul geaman, raman in continuare la nivel de relatie de dragoste cu un suflet pereche. Dezavantajul este ca sufletul pereche care nu e si geaman vine la pachet cu o umbra si cu o karma de dus. Sufletele gemene se atrag dincolo de cuvinte si prejudecati. Ele comunica in astral indiferent de distanta la care se afla unul de altul. Ele sunt permanent conectate, isi simt starile, senzatiile, dorintele. Gandurile celuilalt sunt si ale tale, sincronizarea este perfecta. Cine si-a intalnit sufletul geaman se uita in ochii celuilalt si se vede pe el. Ele seamana izbitor inclusiv fizic.
Am spus despre 2014 ca este un an in care se primeste plata sau rasplata. Cei merituosi au sansa de a deveni completi! De a forma o sfera perfecta cu acel partener care-i sfinteste orice clipa de viata. Se fac acum clickuri incredibile! Vechi prieteni isi dau seama ca sunt mai mult de atat si trec peste orice bariere sociale. Sau jumatatea perfecta apare in circumstante care pun la incercare etica. De exemplu, un terapeut si pacientul sau se pot recunoaste ca suflete gemene. Odata ce s-a format legatura, cei doi sunt permanent conectati unul la celalalt. Ei se cheama, se aud, se simt pas cu pas.
Suntem intr-o perioada de incalcare a tuturor regulilor si normelor. Pentru ca regulile si normele sunt scornite de mintea umana. Familia isi arata scopul suprem: acela de pepiniera spirituala. Am trait intr-o familie ca sa crestem si ca sa ne achitam de datorii fata de niste oameni. Mai departe, familia nu poate conditiona intalnirea si impreunarea a doua suflete gemene. Odata ce ele s-au recunoscut, nimic nu le mai poate sta in cale! Singura regula este Iubirea! Singurul Adevar este Calea Inimii! Cel mai greu sunt de acceptat pierderile, asistam la meciuri intre partenerii actuali, chiar la agresivitate fizica, la acte de violenta. De ce? Pentru ca, pe fondul unor frustrari si nemultumiri, relatiile se rup indata ce partenerul perfect s-a legat de tine, chiar si pentru o clipa, intr-o intalnire pasagera. Cu siguranta va reveni. Cine incearca sa-si tina legat un partener prin descantece, magie, biserica, cade acum sub incidenta legilor Divine si va plati! Prin singuratate, de exemplu. Acolo unde nu apare sufletul geaman, inseamna ca mai e de lucru la platile karmice. Ironia sortii face insa ca doi parteneri aflati intr-un cuplu, formand o familie si avand si copii, sa-si intalneasca fiecare jumatatea perfecta. Evolutia poate fi pentru amandoi in acelasi timp, atata timp cat partenerul care a ramas putin in urma si mai are putin de asteptat nu-l saboteaza pe cel ce a fost mai devreme norocos decat el intalnindu-si partenerul care-l intregeste.
Ar mai fi de facut o remarca fara perdea! Cel ce si-a intalnit deja sufletul geaman poate trai experiente unice cu actualul partener, de natura sexuala, emotionala, intelectuala etc. Prin actualul partener se poate conecta, adica se poate intrupa, de fapt, sufletul geaman! In cuplu poate creste inexplicabil nivelul de satisfactie erotica, de pilda, dar de fapt s-ar putea ca partenerul sa faca dragoste prin tine cu sufletul sau geaman, nu cu tine! Spiritul sufletului geaman regasit este omniprezent in campul energetic al celeilalte jumatati.
Aceasta cruce cosmica pe care suntem norocosi sa o traim aliniaza energiile iubirii si uneste acele suflete gemene care au dreptul sa se intalneasca. Cine a muncit, a suferit, a crescut, a evoluat, este binecuvantat de Dumnezeu cu jumatatea perfecta. Spiritele unite in Cer se intalnesc acum pe pamant, pentru ca tot ce este Jos sa fie precum este Sus. Armonia si iubirea Divina coboara pe Pamant prin sufletele gemene!
Cum recunoastem sufletul geaman?
- stare de extaz, delir, tremur
- conectare permanenta la starile celuilalt; simti ce simte si el; emotiile lui devin ale tale
- lipsa poftei de mancare
- lipsa nevoii de somn
- stare de excitatie sexuala, ca si cum cei doi ar face dragoste continuu
- starnirea tuturor reactiilor de mai sus printr-un singur gand la adresa celuilalt sau prin simpla conectare cu o fotografie a sa.
Intalnirea sufletului geaman deschide usa tuturor posibilitatilor! Abundenta se revarsa in viata celor doi atunci cand ajung impreuna, nimic nu mai este imposibil, ei nu pot merge decat in sus! Sufletele gemene reunite nu mai au cum sa cada, lor le este rezervata numai Ascensiunea, iar in urcusul lor, cei doi ii trag si pe altii dupa ei!
Binecuvantati toti cei care isi intalnesc acum Alesul. Pentru ca Alesul inimii este Alesul Dumnezeului din noi, nu mai este Alesul Omului din noi. Cine merita, primeste totul. Initial, contopirea cu sufletul geaman intampina piedici, conditii nefavorabile sociale, parinti amenintatori, gura lumii critica, condamnare publica, parteneri disperati care nu vor sa le dea drumul sau copii folositi ca santaj. Intalnirea celor doua suflete gemene mai poate fi atat de intensa incat cei doi se resping, pleaca la mare distanta sau suporta cu greu sa stea fizic in preajma. Dar golul interior striga mai tare ca niciodata sa fie umplut, asa ca nimic nu poate sta in calea Iubirii Adevarate care curge acum din Cer pentru cei Alesi! Drumul spre Rai trece inevitabil prin Iad. Durerea sfinteste! Renuntarea recastiga! Pierderea inalta! Ceea ce pare tragedie este de fapt doar o etapa de curatare karmica, de vindecare de atasamente si prejudecati, de dependenta si sufocare.
Principalul test al sufletelor gemene este acum cel al curajul! Secundar, testul major este vigilenta. Asa ca fiti pe faza si nu lasati sa treaca pe langa voi Iubirea Divina, in caz ca nu ati gasit-o deja! Fiecare sa stea treaz si sa dea libertate partenerului!
Pana pe 20 mai 2014, trenul astral ne rastalmaceste semnalul radio de la metrou care zice: “Atentie, se inchid usile”. De data asta, Universul ne sopteste: “Atentie, se deschid usile!”. Ceea ce in traducere inseamna: “Atentie, se deschid Cerurile!”

Lupule, e frumos ce scrie aici dar tu ai intilnit pe cineva care sa fie asa?
Cam greu de asa ceva.
Hai sa-ti spun o poveste. Este singurul caz ce care il cunosc destul de bine.
Povestea se petrece cu doi colegi de serviciu in urma cu 24-25 ani. Ambii casatoriti, el 2 copii, ea unul. El undeva spre 40 de ani, ea cam 30 de ani. Ambii aveau casnicii ok. Cum a pornit povestea lor nu am cum stii, dar cu el vorbeam mai mult. La un timp, tipul devine trist si agitat. Dupa o perioada indraznesc sa-l intreb. Intre timp, am aflat ca ar fi ceva intre el si o colega, dar nu mi-am permis sa-l intreb. Acum imi spune el tot. Nu putea sa inteleaga ce i se intampla si ca o iubeste cum nu a crezut asa ceva…etc. Frica lui era ca o sa-si termine casnicia si avea copii inca mici. Peste ceva timp, o vad pe ea, cu un ochi vinat. El parca era ca un leu in cusca. Deja toata lumea la sv. stia, si barfele erau in toi. Nu trece mult si intr-o zi aud scandal pe hol…sotia lui a venit la sv. …urla pe hol…ca ea are 2 copii de crescut si ca aia e o curva si se duce la secretara de partid , bla, bla, bla. Dupa ceva timp amarata aia de colega, iar vine batuta la sv. Era si o fire timida si retrasa, si din cauza asta toata lumea era cu presupusul. Daca ar fi spus, poate nu ar fi fost asa de aspru judecata…cine stie. Numai ca intr-o zi, la tigara pe hol, o intreb…probabil ca nu avea cui sa spuna amarata iar eu am fost ca o supapa pentru ea. Izbucneste in plans si-mi spune tot. Ca il iubeste pe Gabi ( asa il chema pe respectivul), cu disperare si oricat a incercat sa se opuna nu reuseste, ca este tot ce a visat…cam tot ce scrie in art. de sus. Problema era alta…ca sotul a aflat si o batea, familia ei o acuza, toti o acuzau si daca ar fi divortat i-ar fi luat baietelul de 2 ani. Era rupta in doua…pe o parte Gabi o presa sa divorteze iar ia era constienta ca pierde copilul. Nu stia incotro sa o apuce. Intre timp sotia lui Gabi, era nelipsita cu scandalurile la servici. Vine revolutia iar Gabi gaseste scaparea. Sa fuga amandoi in Belgia. Ea nu vrea…asta insemna sa-si parasesca copilul…si uite asa. Cert este ca el isi da demisia de la sv. Dupa ceva timp isi da si ea demisia …trec anii, cca.10 ani si ma intalnesc cu ei pe strada. Erau o familie, aveau o fetita destul de mare…nu pot sa uit privirile lor….asta da fericire.
Si intradevar semanau. Ambii blonzi, ochi albastrii, si multe trasaturi comune.
Acum stiu ca multi ar fi tentati sa acuze. Ca au provocat atata nefericire in jur. Pe moment da, dar viata vindeca ranile. Spun asta deoarece nici unul nu era cu adevarat fericit in casnicie. Daca ar fi fost sigur nu ar fi aparut altcineva…adica jumatatea adevarata. Asta inseamna ca si partenerul era la fel de nefericit, doar ca el nu-si gasise perechea asa cum au gasit-o cei doi. Daca ar fi fost sinceri cu ei si s-ar fi pus in locul lor, sigur ar fi inteles chiar daca pe moment iti lasa un gust amar. Chiar daca ar fi ramas fiecare in casnicia lui, tot nu ar mai fi fost ca pana atunci. Nefericirea lor, ar fi afectat si pe partener in timp. Iar copii cresc. Vai ca au traume…dar cei care-si lasa copii si pleaca la munca in strainatate si ii cresc buncii cum e? Eu zic ca mai naspa este pentru un copil sa fie crescut de altii decat unul care are un parinte linga el si pe celalalt il vede de cite ori vrea.
Asta este o iubire care vine din trecut si care trece peste timp. Oricit suntem tentati sa spunem ca asa ceva nu exista…ba exista, dar nu pentru toti. Fiecare cum trage lorzul cand vine pe lumea asta.
A inceput greu dar iubirea lor a fost mai puternica si au rezistat tuturor prejudecatilor.
Acum nu mai e asa.
La vremea respectiva romanul avea enspe mii de prejudecati, iar la tara era de groaza. Ca te stie satu si te rade iar la oras era chestia aia cu familia implementata de propaganda comunista. Numai ca si ia arata ca tot iubirea este la baza…dar daca te-ai inselat, ce faci? Nici sa divortezi nu era usor mai ales daca aveai copii.
Macar acum lumea s-a mai desteptat, si a inteles ca nu totul e „pana cind moartea ne v-a desparti”.Mai sunt ceva reminiscente pe la tara la aia mai batrini, dar norocul e ca nimeni nu-i mai baga in seama si fiecare isi vede de viata.
Dar acum am dat-o in altele…ca omul de regula merge la extreme. Unii batrani isi lasa nevestele dupa 30-40 de ani de casnicie pentru una de 20 de ani si au impresia ca-i iubeste. Dar nici unul nu vede ca pe cele tinere nu le apuca iubirea decit la unii cu bani. Citi saraci ai vazut tu cu una tinara?
Povestea de mai sus este una normala atunci cind iti intalnesti jumatatea. Treci peste tot pana la urma…nimeni nu moare din asta.
eu confirm ce a scris domnul astrolog, dar rau e ca sunt maritata si nu cred ca pentru mult timp
are dreptate, un ochi plinge unul ride
nici nu stiu ce sa-ti spun…de sfaturi nici nu poate fi vorba, doar ca daca s-a intamplat asa…asa trebuia sa fie
indiferent ce decizie vei lua, ai grija sa nu te distrugi
Fara suparare, darastrologul bate campii… cu gartie sau fara , asta hotaraste fiecare ! Nu s-au mai iubit oamenii si nu s-au mai intalnit cupluri fericite pana anul 2014 !!!
Si ca sa sublinieze contrariul lupul vine cu o poveste de-acum 25 de ani ! Ar fi amuzant daca n-ar fi trist ca vorbim impreuna si intelegem separat !
Iar povestea celor 2 adulteri, zau daca nu mi se pare banala ca sa nu spun ordinara. Femeia respectiva daduse nastere unui copul care nu se ceruse pe lume si care avea dreptul la o mama, dar ea era in cautarea dragostei absolute inca ! Ma lasi ?!Scabros ! Cu atat mai mult cu cat tensiunile in familia ei erau pe fondul adulterului ei ! Unde dracu e frumusetea aici ?!
Scuze pentru greselile din text, ochelarii erau mai departe de mine! Dar voi intelegeti, ca doar se intampla oricui sa mai sa agatate tastele !
Conform la ce a vazut el pentru muuulti oameni asa este. Nici nu stii cit adevar este acolo. Daca tu nu faci parte dintre ei, nu inseamna ca nu a „nimerit-o”.
Iubirea ti se pare adulter? Dar cine a scornit cuvintul asta? I-a gindeste-te putin? Oare nu religia?
Daca nu ar fi fost religia care te pune sa juri in biserica ( pina ce moartea ne v-a desparti), cum am fi trait? Sigur oamenii nu ar mai fi avut sentimentul asta de frica si vinovatie…ca e pacat. Pacat fata de cine? De mine care sufar o viata, de celalalt, si inevitabil de sot/sotie pe care niciodata nu o sa-l mai fac fericit. Oricit te vei stradui..celalalt simte, chiar daca v-a tace o viata. Simte ca nu e iubit. Atunci nu e mai bine ca sa-i redai libertatea si evident sansa sa-si gaseasca pe cineva care il merita cu adevarat? Dar oamenii sunt egoisti si lasi.
Intelege ca nu exista ADULTER…doar spalatii pe creier cred asa ceva. Cind am venit pe lumea asta, am venit singur si liber.Oare ce lege ma poate obliga sa stau impotriva vointei mele linga cineva care nu mai pot fi fericit??? Legea umana, sau a bisericii? hahahaaaa
Toti facem greseli….dar vinovati cu adevarat suntem in momentul cind refuzam din lasitate sa fim fericiti alaturi de jumatatea noastra.
Copilul nu poate creste armonios intr-o familie din care lipseste iubirea intre parinti. Toti psihologii o spun.
Frumusetea este in acea iubire minunata, atit de rara…
Imi pare rau, daca tu nu esti fericita…EU DA 🙂 …SI DA, ASTROLOGUL A AVUT DREPTATE SI PENTRU MINE SI JUMATATEA MEA
sfat:
numai te lua dupa stereotipurile cu care suntem indoctrinati de sociatate…gindeste cu mintea ta, si fa cum iti dicteaza intuitia si sentimentele tale…lasa lumea, nu cu ea traiesti in casa
Familie, cu un baiat de 14 ani ( in urma cu 4 ani). Familie chiar foarte buna. Ea lucra la o mare companie el la fel…intelectuali amindoi. Varsta…acum, cam 50 de ani. Daca ii vedeai impreuna nu ai fi zis ca nu sunt o familie normala.
Cade bomba…ea pleaca de acasa…traia de ani buni cu paronul firmei la care lucra. El habar nu avea. Tipul socat….baiatul cam pierdut in spatiu. Nu spun, ca l-am vazut si cind plingea…naspa. Cum sa-i faca lui Silvia asa ceva…el ce v-a face la virsta asta? Dupa cca. un an de lamentari, tipul descopera viata….cunoaste mai multe femei ( pe net)…intilniri, cu diverse…ii revine cheful de viata. Dupa o perioada, o cunoaste pe actuala lui sotie. Silvia arata foarte bine, dar asta este chiar frumoasa…le da clasa la multe si prin ce are in cap. Tipa si ea divortata cu o fata, exact de o varsta cu pustiul lui. Nu spun ca era fosta sotie de consul la nus ce ambasada.
Intre timp, pustiul s-a repliat urgent…a vazut avantajul de ai mulge de bani… si pe unul si pe celalalt…acum se cearta cu taicasu pe locul de parcare ( intre timp, mama i-a luat masina).
Silvia este tot cu patronul…intre timp am aflat ca erau impreuna de mai bine de 10 ani.
Nu pot sa-ti spun cit de fericit este Sorin si cind ne mai intilnim…fara sotie, ne spune ca nu credea ca o sa o iubesca mai mult decit pe prima.
Asta e viata…viata traita de oameni care inteleg ca daca vrei sa te bucuri de viata, trebuie sa ai curaj si sa nu te iei dupa gura lumii.
In prima poveste este vorba de o femeie care are un copil de 2 ani pe care-l paraseste ! Nu pot intelege ,ca mama ,cum poti parasi acea fiinta pentru care esti intreg universul ca sa pleci cu un alt barbat ! Repet intrebarea : ce e frumos aici ?
Si-apoi cand a facut prima alegere nu credea ca tot sufletul preche e ? Nu credea ca vor imbatrani impreuna ?! Si n-a fost asa !
Ce certiduni are acum ? Niciuna !
Si … mai e ceva… cine nu se uita inapoi la propriul copil, la fiinta care i-a crescut in pantece si pe care n-a ezitat s-o paraseasca , va parasi fara ezitare pe oricine !
Poate doar noile riduri din ce in ce mai adanci vor salva aceasta asa-zisa intalnire de suflete-pereche !
Poate sunt un pic cinica, dar cred ca ar trebui ceva …asa… ca un fel de permis… care sa-ti ofere dreptul de a deveni parinte ! Unii sunt inca ” neterminati ” . ! Exixta mai demult o reclama la prezervative : ” fac ce vreau, dar stiu ce fac !” Poate ar trebui difuzata mai des pentru cei ce viseaza ” o iubire cum n-a fost si nu e ” dupa ce deja si-au legat viata de a altcuiva !!!
Si inca ceva, raspunde-mi, draga lupule sau raspundeti numai tie cu maxima sinceritate ( mie nu mi-o datorezi , tie da ! ) oare e pentru prima data cand crezi ca ti-ai intalnit sufletul pereche ?!
Nu ti s-a mai intamplat si a fost doar o himera ?!
🙂
Eu sunt mai „ciudata” si am stiut de fiecare data ca nu e jumatatea mea. Nu m-am imbatat cu apa rece, asa cum fac majoritatea femeilor. Am fost extrem de realista cu mine si nu mi-a placut sa vad, ceva ce nu era. Daca as fi facut-o totusi, eu as fi suferit cel mai mult, chiar daca de 2 ori am incercat „marea cu degetul”. Lectiile vietii mele sunt destul de drastice, si daca cumva calc strimb sunt lovita imediat. De mica, de nevoie am invatat sa nu ma mint.
Asta nu inseamna ca nu am iubit. Ba da, dar stiam care e locul lui in inima mea.
Eu nu am trait himere…nu cunosc termenul pe pielea mea.
Intodeauna am ales in cunostiinta de cauza…am cintarit ce cistig si ce pierd…evident mi-am asumat.
Oricit as vrea sa ma autosugestionez de ceva, nu-mi iese…vad totul atit de clar incit partea roz si cu norisori pe cer,nu reusesc sa o vad nici legata. Asta sunt. Poate am avut de pierdut, dar mai bine asa, decit sa traiesc in iluzie. Prefer realul…cu el ma pot impaca si trai. Dar sa ma mint NICIODATA
Uite un ex. de puterea psihicului meu. La 6 ani am fost operata de amigdale si polipi. Internare de o zi…camera plina cu copii…cred ca eram peste 10. Ni se face o injectie de calmare, inaine de operatie. Toti copii au adormit bustean. Eu nu…mi se repeta cu altceva…degeaba. Din toti copii eu am suportat operatia aproape pe viu, deoarece nu se mai putea sa-mi faca alt calmant. Toate astea din cauza fricii..am asa o putere ca anulez pina si anestezicul daca vreau…atunci era de frica. Ce era sa fac? Sa o ascult mama, care imi spunea ca nu e nimic, si ca o sa fie bine? Creeeed…eu eram proasta si nu vedeam cam cum sta treaba? Cum sa vad alb daca e negru? Si aveam 6 ANI. Oare cum crezi ca am devenit la maturitate? 🙂
Oricum, medicul si asistentele au spus ca nu au mai vazut asa ceva pina la mine.
” Daca majoritatea femeilor ar gindi si nu ar mai lasa sa le ajunga in cap hormonii…ar vedea, ca nu e nici o fericire sa cresti un copil…doar ai ceva de facut toata viata…adica sa muncesti pentru el. Sa nu-mi spui de bucuria de a avea un copil..si ce simti..stii ce? Nu ai idee cit de mult poti iubi un catel, de ex. Care e diferenta? Stiu ca o sa sari in sus…cum pot compara un copil cu un ciine.E tot iubire…doar ca nu mai vorbesc hormonii din cap..ci sentimetele sincere fata de un suflet care iti daruieste toata viata lui, pentru bucuria ta.” „Vai ce fericire e sa ai copii.
Stii ca am prieteni care spun ca daca ar mai fi sa intoarca timpul nu ar mai face ? ”
Draga Lupule, te-am citat pentru a-ti oferi sansa de a vedea cu ochii mei ca o parte a insiruirii de idei nu are noima ! Am idee ce inseamna iubirea si pentru un caine si pt. un hamster , dar si cea pt. un copil. Dupa nunta ne-am luat un caine, o dogita si pot spune ca a fost primul nostru copil. Cand a avut o problema de sanatate ,iubirea noastra patrupeda, mi-am scos lantisorul de la gat si i l-am dat medicului veterinar implorandu-l s-o salveze… Deci stiu ! Dar intre a creste un caine si a creste un copil nu exista termeni de comparatie. ! Cainele te iubeste si te respecta indiferent daca ai vreun merit sau nu . Cainele se dreseaza , nu se educa! Cainele nu pune intrebari si nu asteapta raspunsuri, cainele nu cauta modele si e suficient sa tragi de lesa ca sa inteleaga ca a depasit un teritoriu prestabilit de tine ! Si mai presus de toate cainele are stapan – TU !!!
Ce legatura au hormonii din cap- asa cum zici- cu iubirea pt. un copil ?! Ma depaseste !
De asemeni cred a face un copil este o alegere, nu o indatorire , nu o intamplare, nu un cec in alb…
Ca asunt femei fara educatie, bigote, dar si cititoare ale Sandrei Brown si care asteapta sa se marite sa aiba cine le intretine si pe ele si pe viitoarele progenituri( care de regula sunt multe !) nu neg, dar nu despre ele era vorba – caci la ce suflet pereche crezi ca ar visa,?! Nici nu cunosc sintagma ! Crezi ca ele, totusi, nu-si pararsesc copiii, raman pentru sentimentul datoriei implinite pt. ca asa le -a spus biserica ?! Sa fim ” solemni ” ! Sunt pline stirile de la 5 de ele ! Repet nu la aceasta categorie de persoane ma refeream !
Referitor la regretele prietenilor tai si la ironia cu privire la fericirea de a avea copii, ma abtin din eleganta sa comentez .
Dar tu, draga Lupule, ai lupisori ? Parca sa zic ca nu deocamdata !
Ba are noima dar trebuie sa fii obiectiv..
Nu conteaza comportamentul unui animal ci sentimetele tale pentru el. Conteaza pe cine iubesti? Nimeni nu are stapin…doar noi ne credem satapinii altora. Si eu am catel, dar niciodata nu l-am dresat…doar l-am iubit si indrumat ca pe orice sufletel mic care are nevoie sa invete anumite reguli de convietuire. Dar nicioadata nu i-am ingradit comportamentul atunci cind nu a fost cazul. Nici nu ai idee cam cum se poate dezvolta un animalut care e iubit neconditionat. Poate nu stii, dar ultimile cercetari in domeniu spun ca, caiini au constiinta si sentimente fata de stapini. Oare ce mai trebuie? Sa vorbeasca? 🙂
Mi se pare o barbarie sa dresezi un animal…iubeste-l si arata-i, si o sa vezi in timp care este diferenta dintre unul dresat si altul doar iubit. De fapt totul se dezvolta armonios sub puterea iubirii 🙂 Este singura minune din viata noastra care ne poate face sa evoluam. Ai vazut cum cresc plantele care sunt „dezmierdate” cu iubire? Realizezi ce energie este acolo?
Datorita hormonilor, femeile isi doresc copii. Stiinta medicala o supune, nu eu. Ca si un animal care ii vine timpul sa se imperecheze. Numai ca cele care vad ca timpul trece si nu reusesc, fie ca nu au cu cine, fie ca nu pot, devin obsesedate. Mai neacademic…li se urca hormonii la cap 🙂
Nu conteaza conditia sociala…pe toate cind le apuca, uita de tot ce stiu…sunt ca un animal in calduri. Si nu e ceva anormal…asa e organismul. Numai ca societetea si familia pun paie pe foc…uite, ca trece timpul, cind faci copil? Si uite asa am ajuns la peste 7 miliarde de sandilai.
Dupa mine, ar trebui sa faca numai cei sunt in cunostiinta de cauza cu adevarat si cu posibilitati materiale si intelectuale atit de mari incit sa nu devina un chin cresterea si educatia copilului si nici sa nu apeleze la nici un ajutor din partea nimanui. Esti capabil? ok…nu, stai dracu in banca ta.
Ai impresia ca alea de la stiri sunt marea problema? Ha…nici pe departe. Problema este cu adevarat la cei care au familii asa zis normale. Ai vazut ce generatii de retarzi avem pe tot globul?
Nici eu nu vorbesc de cele care au un neuron. De oamenii cu care intereactionez si evident ajung sa le cunosc viata. La prima vedere sunt ok…asa sunt majoriatea oamenilor normali. O viata banala, familie banala, care cresc copii fara nici un viitor intr-o lume in care ii vor inlocuii ca scalvi pe parintii lor. Asta e lumea in care traim.
Prietenii mei isi iubesc si cresc copii…le ofera tot ce au mai bun, dar cind ajungi la o anumita virsta si nu ai creierul imbibat de alcool,cu o deschidere intelectuala…poti sa vezi realitatea zilelor noastre, evident te intrebi, pentru ce? La ce folos? Dar una este sa ai 20 de ani si alta 50. Vorba cintecului…as vrea sa mai am 20 dar cu mintea de 60 🙂
Nu am, ca nu am vrut…imi iubesc prea mult copilul pentru al face scalvul altora si nici eu sa nu am acum sa-l ajut sa fie cel care a fost menit cind a fi venit pe lumea asta. De ce sa ma chinui si eu si el? Ca sa-mi satisfac orgoliul de a fi mama…adica in rind cu pulimea ( scuze limbajul) ?
Nu sustin obsesiv sa ramai intr-o casnicie care nu mai merge,cu agresivitati verbale si nu numai, dar nu pot considera demne de admiratie persoanele care au uitat ce le-a adus IMPREUNA, care au o casnicie ok ( si cu bune si cu mai putin bune) si care deodata au revelatia : Ba , eu sunt fericit (a), uite anii trec , mai am cativa de tinerete, hai s-o iau pe aratura ! Ca ce suflet pereche mi-ar fi vecina blonda sau , dupa caz, noul coleg care m-a dus acasa cu masina, dupa ce bou de barbata-miu mi-a zis ca n-are asigurarea platita ! iar colegu’…. s-a oferit, mi-a deschis portiera, m-am asezat pe scaun si-n timp ce-mi prindeam centura, ma gandeam daca se vede suficient de frumos linia coapselor si mai sugeam un pic din burtica, ca sanii sa fie mai obraznici…Ce daca cu sotul meu nu fac asta si-mi permit sa stau si cocosata si sa casc fara sa ma mai obosesc sa pun mana la gura… Si gandul zboara…iar imaginatia o ia inantea realitatii,,, si dupa un timp descopera ca de fapt sub ambalajul noului barbat se ascunde cel vechi , cu obiceiuri masculine general valabile…
Iar de sub ambalajul blondei silfide, cu glas dulce, iubitoare de poezie si de apusuri , se iveste la un moment dat aceeasi scorpie care-i aminteste ca n-a luat paine, c-a lasat ciorapii insirati, ca la sedinta cu parintii tot ea trebuie sa ajunga, ca timpul ei este limitat si ca ziua tot 24 de ore are, ca n-are chef de prieteni in vizita cateodata ,culmea, nici nu mai rade atat de mult ca atunci cand s-au cunoscut !
Ce vreau sa spun ? ! Doar atat : iubirea se transforma de-a lungul timpului pt. toata lumea, nu poti trai la nesfarsit acea stare de prosteala ( placuta , de altfel) caracteristica perioadei de indragostire. Am prieteni, am multe cunostiinte, am vecini, am rude – la niciunul dintre ei nu au ramas lucrurile la fel ! De fapt, CAUTAREA este importanta pentru cei cu revelatia ” nefericirii lor ” . ” Mi s-a spus sa te caut / nu sa te gasesc / si eu insami nu voiam decat cautarea ” – zice poetesa intr-un moment de maxima sinceritate !
Si uite asa, vorbim impreuna si ne intelegem separat 🙂
Tu, de oameni care nefericiti si din plictiseala isi gasesc noi oportunitati iar eu de o iubire cu care ajungi la identificare si care nu vine din lumea asta si trece si prin moarte. Nu intelegi nimic..nu ai cum, din pacate. Nu ca nu vrei, doar ca nu poti. Nu tine de intelect ci de cu totul altceva.
Iti dau perfecta dreptate in ce spui. Asa cum am mai zis…oamenii nefericiti isi cauta tot felul de superfugii…poate asa reusesc sa-si astimpere sentimentul de singuratate, dau din lac in put…stii care e drama? Ca nu sunt vinovati cu nimic. Doar ca nu au intilnit pe cineva perfect compatibil cu ei. Si asa isi petrec o viata goala fara nimic consistent cu adevarat.
Iubirea adevarata nu se transforma, ci TE TRANSFORMA..vezi diferenta care primordiala in a nu mai confunda.
Nimeni nu cauta…doar unii care stiu cam ce vor, spera. Nasol e ca, muuulti mor cu speranta. Dar putinii care au parte prin hazard, aceia, sunt cei carora viata li se schimba si inteleg ca pina atunci nu au trait ci doar sau mintit.
Crezi ca pe cel care il iubesti…o faci pentru ca arata bine? Te intereseaza cum arata? 🙂 Stii ca sunt oameni care sau iubit din prima clipa, fara sa se vada? Doar din scrisori, telefon, etc.? Crezi ca pe aceia i-ar fi interesat cum arata celalalt? Hahahaaa
Mi-ar place sa ai sansa sa traiesti asa ceva…atunci vei intelege cu adevarat ce inseamna o iubire atemporala.
Poate ca ne intelegem un pic separat ! Dar nu suntem singurul caz ( rade !)
Nu, nu cred ca este cel mai important cum arata, dar nici ca n-are importanta de fel nu cred si am sinceritatea s-o si spun !
Eu nu cred in iubiri din scrisori sau pt. c-au gresit nr. de telefon, apoi au continuat sa vorbeasca la telefon iubindu-se instantaneu ! Basme ! A, ca o iubire inceputa si continuata mai apoi prin scrisori sau mijloace mai moderne se poate dezvolta, poate exista…- da .
„O iubire care nu vine din lumea asta,care trece si prin moarte ?! ” Ma bucur pt, tine !
Dar nu o duce in derizoriu pe cea pe cea traita de mine !
Frumoasa constructia ta , din punct de vedere al scriiturii, ” imi iubesc copilul prea mult pentru a-l face sclavul altora „, dar asa cum nu putem visa decat ceea ce cunoastem, tot asa nu putem iubi ceea ce n-avem !
Respect motivele tale si alegerea de a avea sau un copil !
PS NU ca ar conta…. imi place sa cred, din putinul cunoscut din tine, ca ai fi fost o mama minunata !
🙂 Daca ai stii cite confuzii se fac cind scrii…si ar fi culmea sa gindim identic.
Stii cum e cu partea „aratoasa”? Daca iubesti…e, nus cum sa gasesc cuvintele care pot exprima frumusetea sentimentului de „acasa”, cind il vezi. Oare poti sa intelegi ca poti plinge de prea multa dragoste? Chiar nu mai conteaza asta. Tu nu iubesti felul cum arata, cu toate ca il vezi cel mai frumos pentru tine. Normal ca-i iubesti zimbetul si iti este drag cind te uiti in ochii lui, dar crezi ca te intereseaza daca e slab sau gras, sau are coama sau chelie?
Iubirea de care vb. eu nu este la nivel material, iar legatura este una putin altfel care se face….nu prea pot sa-ti explic. Mi-ar trebui muuult timp si sa scriu enorm. Si tot nu ai intelege. Imi dau seama dupa ce scrii ca nu ai cum. Dar daca vre-o data vei trai asa ceva, atunci vei intelege mai mult decit tonele de carti pe care le-ai citit.
Eu nu judec pe nimeni si nu spun ca celelalte iubiri sunt ceva de neglijat…si au le-am trait si le traiesc…dar sunt doar sustinute in lipsa celei care conteaza cu adevarat. Sufletul are nevoie de asta, chiar daca e ceva mic si doar uman. Trebuie sa ne pacalim sufletul cumva, nu?
Multumesc..poate ca as fi fost,poate, dar as fi suferit enorm, doar la gindul ca ar fi fost scalvul altora. la cit de nebuna sunt, nu m-ar fi mirat sa las totul balta si sa-mi iau copilul si pe tatal lui si sa plecam de nebuni undeva pe o insula pustie…acolo sigur ar fi trait asa cum trebuie…LIBER, iar noi evident la fel. Vezi ce utopii scoti din mine? 🙂
Pai ( chestia cu utopiile) e de bine, cred…
Oricum din SF nu iubesc decat F-ul !
Mie imi place si S-ul dar cu limita.
Ohoo si inca ce bine, numai ca nu cred ca mai gasesti nici o insula nelocuita.
Stii filmul “Naufragiatul” cu Tom Hanks? La prima vedere e groaznic, dar daca lasi la o parte teama ca nu mai ai apa la robinet si pantofi in picioare…aia a ajuns sa fie adevarata libertate, fata de ce traim azi.
M-am gindit de multe ori la cum ar fi sa traiesc asa si nu am gasit nici o parte care sa nu-mi placa.
Numai ca si acolo pina la urma tot te descopera careva si te usuieste 🙂 Vine unu si zice ca e insula lui iar tu i-ai incalcat proprietatea.
Si daca mai e si vreun guru ai pus-o definitiv !
depinde…mie imi place yoga…anumite chestii
asa ca, e posibil sa ne impacam…doar sa nu treaca la partea aia cu draperiile groase de care zicea cineva mai devreme aici
http://www.timisoaraexpress.ro/lifestyle/imagin-de-pe-incredibila-socotra-insula-extraterestra_11304
Ti-am gasit un loc incredibil unde ti-ai putea da rendez-vous cu LIBERTATEA !
In traducere se cheama Insula Fericirii
o am si eu pe blog
dar tu ai citit tot? hahhaaaa
aia numai pustie nu e…iar cu piratii…tu crezi ca aia sunt guru? 🙂
Da, dar ma gandeam ca a asa a fost la un moment dat, oricum pana ajungi tu acolo mai e ceva timp !
Pai aia nu stau acolo…vin si pleaca.
De ajuns ajung…dar in alta parte…acolo de unde am venit 🙂
Numai ca singura nu are farmec…tre sa-mi aduc cu arcanul jumatatea..ca e reticent..
uite un spectacol antrenant…il afisez acum pe blog…Maria, unde esti? 🙂
eu il ascult acum…uiti si de insula…
Eram un pic departe intr-o stare de reverie, dar acum o sa-mi fac timp si pt spectacol 🙂
🙂
nu mai fi asa departe…nu pleca, ca am nevoie de tine aici
stii ca suntem multi…misunam pe blog 🙂
stii ce poti face si chiar o faci…stii ca o simt
ai ascultat melodia aia cu linistirea?
sunt sigura ca rezonezi perfect cu ea
exact asta faceam acum, este deosebita, si mai am de recuperat inca doua. Dar cine misuna, Angela tot pestisor?
nu cred…chiar…ce zodie esti?
oricum iti spun ca nu e 🙂 …daca era, nu am fi avut discutiile astea
cum cine misua?…sunt foooarte multi pe aici…tu nu stii dar eu da
eu doar am spicuit conversatia voastra, dar vezi cum am gasit intrebarea ta?
Am apucat sa ‘rasfoiesc’ un pic si spectacolul. E tarziu acum, mai vb maine, o seara frumoasa 🙂
nu stiu daca asa stau lucrurile, dar un pic de talent dramatic mai mult decat celelalte zodii, cu sigutanta au 🙂
Posibil
Am avut o colega care avea asa un „talent” de a face drama din orice i se intimpla incit era stresata tot timpul. Nu am vazut om mai pesimist ca aia, chiar daca totul se rezolva, ea nici nu vedea. Nici nu stiu cum putea sa traiasca asa in stres tot timpul si sa vada totul in negru. Ciudati mai suntem unii.
Partea cu zodiile…multi spun ca e o prostie…o fi, dar pe mine ma amuza cind vad ca multe chestii se confirma la oameni. Niciodata nu am stat sa aprofundez mai mult…ma plictiseste si nu stiu cu ce m-a juta sa-mi incarc memoria cu lucruri care nu-mi folosesc.
Eu o iau ca pe ceva amuzant si totodata placut sa vad cum aproape de fiecare data se confirma firea unuia cu zodia. La modul general, ca altfel e o prostie.
Uite o chestie…tatal meu era nascut pe 3.12..sagetator, dar tot timpul eram inceata, ca nu avea firea de sagatator si mereu inclinam sa zic ca e scorpion. Mamaia mea, inainte sa moara cu citeva luni, ii spune ca el de fapt este nascut pe 8.11 dar tataia nu a ajuns la primarie sau ce era pe timpuri ca sa-l declare…si uite asa in acte tata era trecut la o luna de la nastere. Tata era nascut in 1924 si la tara femeile nasteau acasa…in anul ala ninsese atit de mult ca nu mai aveai cum ajunge in satul vecin unde era primaria.
Rezonez mai degraba cu S, Brigthman si Lima….
Antrenul din celalalt e cam zgomotos pt. mine, dar e intr-adevar o mare de oameni acolo si pare f. bine facut !
da…toate spectacolele lor sunt foooarte bine puse la punct
mie imi place muzica lor…este foarte tonica si poti sa fii trist ca tot te remonteaza
Da, sunt zile si zile… pt unele sunt buni cei de la Ramstein, pt. altele Placebo sau Robie Wiliams, Sting, Tom Waits sau David Garett ( sau pe asta ,chiar daca e cel mai rapid violonist din lume, sa-l excludem ca prea e frumos ?! -rade ! ) etc. etc. Azi de exemplu a fost o zi potrivita pt. asta :
da, dar depinde de starea pe care o ai
toata muzica buna e frumoasa, doar ca trebuie sa o alegi in functie de starea ta din acel moment
uite ce ma calmeaza pe mine…si ma duce acasa…nu te lua dupa titlu..ala e scris de unii…. ei asa zic. Eu rezonez cu melodia asta cu totul altfel
Foarte, foarte frumos si delicat … ca o primavara perpetua !
🙂 cu cit o asculti mai mult se transforma in vara
cineva mi-a transformat-o in MP3…merge la nesfirsit…o ascult cu orele in casti…nu ai idee ce se intimpla cu tine atunci
si uite melodia mea…o am de 33 de ani si tot nr. 1 a ramas
uite si o traducere cam naspa
http://versuri-traduse.com/cantec/demonstra/488138/eduardo-de-crescenzo/versuri-si-traducere-ancora/
pt prietenie si iubire 🙂
Frumoasa melodia, nu o stiam, multumesc 🙂
Eu nu ma cert cu nimeni doar raspund unui om care considera ca ma cunoaste si de la inaltimea domniei sale ii place sa ma vada asa cum m-a descris.