Schweighofer, Kronospan ( care si-a facut fabrica in Brasov si platesc un salariu de 200 de Euro lunar) şi Egger au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 1 mld. euro, dublă comparativ cu 2009.
Pentru ce credeati ca a intrat in Romania in UE, ca sa isi faca firmele nemtesti si austriece fabrici la noi, ca la noi, cand aud innebunesc ” forta de munca ieftina” si ne mai taie si padurile, deci suntem un fel de sclavi pe plantatia noastra. Mafia imperialista si-a ales cei mai prosti coducatori cum ar fi in Brasov Scripcaru si sleahta lui de inculti, i-a pus in functii sa darame toata industria si sa fure toata tara.
Schweighofer, Kronospan şi Egger, companii austriece care cotrolează prelucrarea lemnului din România, au ajuns în 2013 la afaceri cumulate de 1 mld. euro din vânzarea de cherestea şi alte produse din lemn, din care mai bine de jumătate merge la export. Toate firmele mari si mici de mobila din Europa, Ikea etc, produc mobila din lemnul nostru.
Producţia de cherestea în 2013 a fost de circa 5 milioane de metri cubi, faţă de 1,4 mil. metri cubi în 2000.
Schweighofer a avut o cifră de afaceri de 470 mil. euro şi un profit de aproape 100 mil. euro anul trecut, rulajul Kronospan Sebeş este de aproximativ un sfert de miliard de euro cu pierderi de 0,3 mil. euro (în 2012), iar Egger a făcut anul trecut afaceri de 209 mil. euro cu un profit de 14 mil. euro (în 2013).
Cele trei companii cumpără lemn de la Romsilva şi alţi proprietari de păduri şi fabrică cherestea, PAL (plăci aglomerate din lemn) sau alte plăci pe care le vând către producătorii de mobilă sau la export. Puterea lor este atât de mare încât au fost acuzaţi şi de controlul preţurilor în 2005.
Magnatul Gerald Schweighofer vrea să facă o fabrică de cherestea, cu o capacitate anuală de 800.000 de metri cubi, în localitatea covăsneană Reci • Uzina va stimula abuzul în privința defrișărilor și va înghiţi o cantitate de materie lemnoasă de şapte ori mai mare decât cea exploatată în judeţ • Circa 80% din producţia austriacă de cherestea va fi vândută în JaponiaCântecul drujbei austriece a stârnit, pentru început, tropăituri nervoase, aplauze pe sub masă şi fluierături sincere dinspre scaunele rezervate clasei politice.
Gerald Schweighofer, prin fabricile pe care le deţine în România, prelucrează şi exportă peste 2,6 milioane de tone de lemn pe an. Şi vrea mai mult.În anul 2002, în Romania sosea, la vânătoare de resurse, o importantă companie austriacă, jucător greu pe piaţa mondială a lemnului: Holzindustrie Schweighofer. Prima investiţie: fabrica de cherestea din Sebeş. Accesul la pădurile româneşti a propulsat grupul austriac în fruntea clasamentului exportatorilor de lemn din țara noastră. Afacerile au început să crească în 2007, când Gerald Schweighofer a cumpărat încă o fabrică la Rǎdǎuţi. Au urmat unităţile de producţie de la Comăneşti şi Siret. În 2012 Holzindustrie avea deja în portofoliu 15.000 de hectare de pădure. Compania lucrează cu cele mai noi tehnologii cu laser şi, pentru a-şi menţine poziţia de lider, are o nevoie colosală de materie primă. E printre cei mai mari cinci furnizori europeni de cherestea ai Japoniei şi are livrări în peste 40 de ţări. Acum a pus ochii pe pădurile Covasnei, unul dintre cele mai împădurite judeţe ale României, cu aproape 45% din suprafaţă acoperită de „aur verde”.Lemn alb şi lemn negru pentru japonezi
Compania austriacă nu se sfieşte să cumpere lemn de pe piaţa neagră. Deocamdată, autorităţile au documentat un singur astfel de caz. „În 2007, la uzina Holzindustrie s-au găsit peste 7.000 de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Austriecii cumpără lemnul şi nu se dau în lături să apeleze la piaţa neagră şi, indirect, susţin exploatarea legală şi ilegală. La o cantitate de 800.000 de metri cubi anual, firma austriacă va lucra cu foarte mulţi furnizori de lemn. Cumpără aproape tot ce este posibil, adică poţi să te duci şi cu un singur camion de lemne şi cu sute de vagoane, că Holzindustrie nu va refuza marfa. Practic, e imposibil să vezi din afară din ce sursă obţin ei cantitatea necesară de materie primă”, a adăugat Zoltán Csongor. Deocamdată, legislaţia care reglementează activitatea unei astfel de uzine este destul de vagă: nu există o interdicţie în privinţa capacităţii pe care o poate avea, chiar dacă aceasta depăşeşte cantitatea de lemn care poate fi exploatată legal în regiune. „Este o subreglementare în piaţă”, susţin activiştii de mediu.
Cine este Gerald Schweighofer
„Românii au impresia că se taie pădure în exces pentru că se taie numai în văi unde există drumuri, dar rezervele imense se află în munţi şi sunt inaccesibile”, declara, nemulţumit, cu ani în urmă, actualul număr unu în exploatarea lemnului românesc. Austriacul Gerald Schweighofer câştigă din prelucrarea lemnului românesc peste un milion de euro pe săptămână. Profit net. Calculul aparţine site-ului de business money.ro, care precizează că Holzindustrie Schweighofer a devenit cea mai profitabilă afacere antreprenorială din România. Se ştie despre el că face parte dintr‑una din cele mai bogate familii austriece, o familie cu o tradiţie de trei sute de ani în industria de prelucrare a lemnului. Acelaşi Gerald Schweighofer ameninţa că se gândeşte să-şi mute afacerile în Cehia şi că merge în pierdere din cauză că guvernanţii nu s-au ţinut de cuvânt privind modificarea legislaţiei. Compania austriacă are în România trei unităţi pe bază de biomasă în baza unor promisiuni privind triplarea subvenţiilor acordate producătorilor în domeniu.
https://searchnewsglobal.wordpress.com/
