Privindu-mă în ochi într-o zi oarecare,luându-mă de mână mă vei simți departe
Vei caută sclipirea de ieri,de altă data, vei caută un zâmbet, un gest sau un cuvânt
Dar îți voi părea rece, distanță și retrasă și zeci de întrebări îți vor pătrunde-n gând
Nu voi curajul să-ți întâlnesc privirea, nu voi avea curajul să pot să-ți spun să pleci
Mă va cuprinde teama, frustrarea și furia știind că niciodată n-ai vrut să mă-nțelegi
Mă vei găsi pierdută în fumul de țigară, mă vei privi atent și trist și gânditor
Iar eu voi fi prea lasă să te poftesc afară să-ți spun că el m-așteaptă pe scările din hol
Să-ți spun că nu mai suntem noi cei de altă data, că nu mai sunt la fel că și când ai plecat
Că am lăsat în urmă tot ce-am avut odată, că azi s-a spulberă tot ce ieri am visat
Mă vei găsi străină,c-un aer arogant,mă vei găsi aranjată c-un stil mult prea galant
Și cât aș vrea să-ți spun că nu te mai iubesc și cât aș vrea să-ți spun să nu vi înapoi
Te voi prinde de mână, mă vei privi atent și îți voi spune rece: „Azi nu mai suntem noi!”
Apoi privind pe geam îmi vei zări ochii privind în depărtare, mă vei prinde de braț iar îți voi șopti pieduta-n zare:
„Acum deschide ușa și rămâi în prag privindu-mă tăcut fără ca să pășești de unde ai plecat cu tot ce ai avut
Și nu întinde mâna cum că să vin spre tine alergând în timp ce mă privești cu teamă și-ndoiala
Nu sunt doar câțiva păși și o simplă ușă ce-ți pare acum că ne separă
Degeaba mă privești cu ochii goi și-ncerci să dai zadarnic timpul înapoi
Credeai că ai să mă găsești pierdută-n colț de pat în timp ce număr amintirile pe care le-ai furat
Mă vei surprinde cu privirea sus și fără teamă știind că glasul tău de mult nu mă mai cheamă.
Dar vreau să știu dacă îți amintești de drumul ce te-aducea mereu la mine?
Și fiecare zâmbet când pe geam te zăream și așteptăm să te îmbrățișez printre suspine
Îți amintești sclipirea din ochi de altă data?Surâsul cel mai sincer când în prag te-așteptăm?
Îți amintești cuvintele prea simple,prea banale dar care te făceau să râzi nevinovat?
Îți amintești și azi de zilele cu soare sau tot ce-a frumos s-a șters și ai uitat?
Îți amintești de zile când implorăm să stai?Și tu plecai agale și la tot renunțai?
Îți amintești de mine plângând în urmă ta?Și tu târându-ți pașii lăsându-mă așa?
Îți amintești de mine?Îți amintești de noi?De câte am trecut prin vânturi și prin ploi?”
Îmi voi desprinde mână din palmă ta brutal, îmi voi luă parfumul privindu-te banal
Zarindu-mă-n oglindă îți voi părea absenta, mă vei privi atent, eu nu voi fi atentă
Îmi vei deschide ușă spunându-mi că să plec că mă așteaptă-n hol cel pe care-l aștept:
„Eu te-am pierdut de mult, el astăzi te mai are, eu te-am lăsat să pleci, el e în așteptare
Eu nu am fost acolo când tu m-ai așteptat, el astăzi e acolo și-a fost aici când am plecat
E în capăt de scară te-așteaptă zâmbitor să îl săruți și tandru și dulce,iubitor
Eu voi privi gelos c-am risipit momente, că nu sunt eu acela ce te așteaptă-n hol
Dar aranjează-ți rochia și-opreste-te din plâns nicicând sa nu te vadă cu-o lacrima pe fata
Zâmbeşte-i iubitor mereu plină de viaţă eu voi pleca pe urmă şi mă voi pierde-n ceata”
Nu vei şti niciodată c-am plâns de dorul tău, voi merge înainte fără să-mi pară rău
Îl voi prinde de mână şi îl voi strange-n braţe, te voi privi în uşa tristă, fără speranţe
Mă vei privi culcându-mi capul pe braţul lui şi voi închide ochii pierdută în trecut
Iar când îi voi deschide nu vei mai fi acolo, vei fi plecat departe cu tot ce m-a durut
Cu tot ce am avut, cu tot ce mi-ai furat, cu toate ce-au trecut, cu tot ce-am adorat.
http://delliriums.blogspot.ro/
