Dar de ce nu are nimeni interesul din cei putini sa educe acele mase de oameni? Eee…vorbesc prostii si eu…doar fac parte din marea masa…
Aceasta manifestare a trasaturilor comune explica de ce masele nu ar putea savarsi acte presupunand inteligenta sporita. Hotararile de interes general luate de o adunare de persoane distinse, dar cu specialitati diferite, nu sunt mult superioare deciziilor pe care le-ar adopta o gloata de imbecili. Si una si cealalta dintre multimi poate doar sa produca efectele trasaturilor mediocre pe care le poseda toata lumea. Masele acumuleaza nu inteligenta, ci mediocritatea.
Individul care apartine unei mase de oameni nu mai este constient de actele sale. La el, ca si la cel hipnotizat, in timp ce unele facultati sunt distruse, altele pot fi impinse la un grad de exaltare extrema. Influienta sugestiei il va imboldi cu irezistibila impetuozitate spre infaptuirea anumitor acte si impetuozitatea este irezistibila la nivelul maselor decat la subiectul hipnotizat, caci sugestia, aceeasi pentru toti indivizii, este exagerata. Entitatile masei de oameni care poseda o personalitate foarte puternica, sunt in numar extrem de redus.
Prin simplul fapt ca apartine gloatei, omul coboara mai multe trepte pe scara civilizatiei.Singur, era poate un ins cultivat, in multime este un instinctual, deci un barbar. Are spointaneitatea, violenta, ferocitatea dar si entuziasmul si eroismul fiintelor primitive.
Din punct de vedere intelectual, masele sunt intotdeauna inferioare omului izolat.
Mobilitatea maselor le face greu de guvernat mai ales daca o parte din institutiile publice au cazut in mainile lor. Masele, care pretind cu frenezie multe lucruri, pot sa nu le revendice vreme indelungata deoarece sunt incapabile, nu numai in gandire, ci si de vointa durabila.
Masele nu sunt numai impulsive si mobile. Ca si popoarele primitive, ele nu admit obstacole intre dorintelesi satisfacerea acestora.
Cele mai usor de manipulat sunt masele feminine iar din aceasta categorie fac parte masele de sorginte latina. Cine se sprijina pe ele poate ajunge foarte repede sus dar intr-o buna zi poate fi pravalit in hauri.
Calitatile intelectuale ale indivizilor care compun multumimea n-au importanta si nu contrazic principiul maselor. O data integrati masei, inteleptul si cel sarac cu duhul devin deopotriva incapabili de observatie.
Multimea poate fi sedusa doar de sentimente excesive, prin afirmatii exagerate, violente. Arta de a te adresa maselor este de natura inferioara dar necesita aptitudini diferite.
Masele nu cunosc decat sentimente simple, radicale. Se stie prea bine cat de intolerante sunt religiile si cat de tiranic stapanesc ele sufletele. Daca un ins accepta sa fie contrazis si este deschis dialogului, masele nu vor suporta niciodata asa ceva.
Pentru mase, autoritarismul si intoleranta constituie sentimente atat de bine precizate incat ele insele le practica si le accepta in egala masura. Bunatatea este perceputa ca o forma de slabiciune si de aceea este contestata. Ele nu si-au aratat niciodata simpatia fata de stapanii generosi ci fata de tiranii care i-au dominat cu mana de fier. Acestor indivizi le inalta cele mai impresionante statui.
Daca masele ar fi lasate in voia lor, curand le vom vedea sleite din pricina dezordinii si se vor intoarce din instinct la starea de supunere.
Revolutiile sunt aproape de neinteles daca se eludeaza instinctele profund conservatoare ale maselor. Ele vor sa schimbe numele institutiilor si pentru aceasta fac adevarate revolutii dar nu sunt preocupate de fondul problemelor din aceste institutii.Masele sunt atrase doar de schimbari superficiale si nu de cele radicale care le-ar putea modifica intr-adevar conditiile de existenta. De exemplu se face greva mai degraba pentru a asculta un ordin mobilizator decat pentru a obtine cu adevarat o marire de salariu.
Masele sunt impresionate numai de imagini. Numai acestea le inspaimanta sau le seduc si devin mobilul actiunilor lor. De aceea afisele pieselor de teatru ofera imagine in forma cea mai simplu de tipul “Paine si circ” – idealul de fericire al plebei romane. Ceea ce frapeaza fantezia maselor este imaginea emotionanta si clara, lipsita de interpretari adiacente sau insotita de unele fapte fabuloase: o victorie zdrobitoare, un miracol, o crima abominabila, o speranta. Important este ca lucrurile sa fie infatisate global, fara revenire la cauzele lor.
Astfel, trebuie sa intelegem ca nu faptele in sine tulbura fantezia maselor ci felul in care sunt expuse. A cunoaste arta de a emotiona multimile inseamna a cunoaste arta de a le guverna.
Fondatorii religiilor si politicilor sociale au izbutit numai pentru ca au stiut sa impuna maselor sentimente de fanatism. Asa a fost in toate timpurile. Liderii au inteles ca masele au nevoie de religie. E deja o constatare banalizata. Convingerile politice si sociale se stapanesc numai in forme religioase.
Destinul unui popor nu are legatura cu formele de guvernamant alese ci cu caracterul sau!!!! Cele mai tragice destine le au popoarele latine pentru ca sunt cel mai usor de manipulat. De aceea s-a constatat ca rasa are cea mai mare relevanta. Nu institutiile sunt problema, ci masele. Institutiile americane democratice prospera in timp ce aceleasi institutii din tarile latino-americane sau latino-europene vegeteaza cea mai lamentabila anarhie. Popoarele sunt guvernate de caracterul lor si institutiile se muleaza pe acelasi caracter.
Paradoxal s-a constatat ca nu educatia il face pe om mai moral, mai fericit sau ii modifica instinctele, nici zestrea ereditara. Educatia prost directionata poate fi extrem de distructiva. Un distins magistrat – Adolphe Guillot – observa ca astazi sunt 3000 de criminali periculosi educati in timp ce criminali analafabeti sunt doar 1000. El a mai observat ca criminalitatea sporeste in randul tinerilor care n-au avut posibilitatea sa frecventeze o institutie de invatamant particulara ci frecventeaza o scoala publica, de stat, gratuita.
Popoarele latine si-au construit sistemele democratice pe criterii defectuoase si, in pofida observatiilor facute de oameni rafinati la spirit, ele persista in lamentabile erori.
Unde greseste invatamantul latin? Pericolul principal vine de la promotorii lui care isi inchipui ca educarea unui copil se face prin invatarea papagaliceasca a manualelor, de la scoala primara pana la doctorat, fara a-si exersa judecata si initiativa proprie!!! Pentru profesorii acestia, “a recita” este baza si de aici se cultiva spiritul obedient. A-ti invata lectiile, a le recita si repeta corect ori incorect – iata ridicolul invatamantului care are drept rezultat minimalizarea personalitatii.
Acest tip de invatamant practicat in tarile latine (inclusiv in cele europene) este inutil si-i plangem pe nefericitii copii carora li se preda asemenea bazaconii. Scoala, in loc sa-I pregateasca pe oameni pentru viata, ii pregateste pentru functii publice in care nu ai nevoie de intitiativa ci doar de supunere si executare ordine.
Statul, care produce continuu detinatori de diplome, nu-i poate folosi decat in numar limitat, pentru ca din masa se extrag foarte putini oameni cu judecata proprie si initiativa. Ceilalti, ori sunt introdusi in sistem, ori raman pe dinafara, someri.
Ideile se formeaza in mediul lor natural si ceea ce le face sa rodeasca sunt nenumaratele impresii pe care omul le traieste zilnic la servici, la tribunal, in spital. Acesta este spectacolul viu al vietii si de aici omul primeste si invata lectii, din asemenea imprejurari devine iluminat, capata experienta si ulterior se poate folosi de acestea. Astazi, scolile latine formeaza doar oameni nemultumiti, anarhisti si pregateste popoarele lor pentru momentul decadentei.
Cuvintele au la randul lor un rol foarte important in manipularea maselor. De exemplu cuvantul “democratie” pentru latini inseamna stergerea vointei si initiativei individului in favoarea statului pe cand la anglo-saxoni inseamna dezvoltarea intensa a vointei si a individului, retragerea statului din toate activitatile, exceptie facnad politia, armata si relatiile diplomatice.
Iluzia sociala troneaza astazi pe imensul morman de ruine ale trecutului si … din pacate, viitorul ii apartine. Gloatele n-au fost nicicand mai insetate de adevar, dar sunt seduse continuu de erori. Cine stie sa le iluzioneze in continuare devine lesne stapanul lor, ce cand cele care sunt deceptionate, vor cadea victime.
Ratiunea nu este un far al maselor. Ratiunea n-a condus omenirea pe caile civilizatiei ci himerele cu care au fost inflacarate popoarele. Fiecare rasa poarta in constitutia ei mintala legile propriului destin si asculta de aceste legi instinctual dar si prin impulsuri aparent irationale. Este suficient sa ne uitam la evolutia unui popor si nu la faptele izolate ale unor indivizi apartinatori acestuia.
Multimile isi cauta din instinct un conducator. Vointa lui este nucleul in jurul caruia se aduna turma care nu s-ar putea lipsi de stapan. De obicei liderul este obsedat de o idee al carei apostol devine. Liderii nu sunt ganditori ci oameni de actiune. Nu sunt nici vizionari si nici revolutionari. Ei vor sa schimbe etichete si nu problemele de fond ale societatii.Intotdeauna liderul isi recruteaza echipa dintre cei nevrozati, exaltati, semi-alienati si nebuni. Oricat de absurde le-ar fi ideile, sunt excelente pentru masa.
Nu nevoia de libertate ci aceea de servitute domina spiritul maselor!
Mijloace prin care se manipuleaza masele: afirmatia, repetitia si contagiunea.
Afirmatia nu trebuie insotita de nici un rationament si de nici o dovada. Ea trebuie sa fie clara si sa patrunda in spiritul multimilor. Cu cat afirmatia este mai concisa si mai lipsita de argumente, cu atat va fi mai bine impusa.
O afirmatie fara repetitie nu produce efecte. Napoleon spunea ca o afirmatie repetata sfarseste prin a se intipari in cugete pana intr-atat incat este acceptata drept adevar demonstrat. Exemplul cel mai elocvent este reclama!
Contagiunea se poate exercita de la distanta, sub influienta anumitor evenimente care dirijeaza indivizii intr-o anumita directie, facand ca totalitatea acelor indivizi sa capete caracteristici de masa (amintiti-va de mesajele transmise la tv si radio in decembrie 1989!!!).
Omul, asemeni animalelor, este prin natura sa un imitator cu conditia sa-i fie la indemana, sa aiba nevoie si sa fie la moda. Aici sunt incluse: opinii, simpatii literare, vestimentatie, simpatii politice etc. Masele sunt manipulate cu modele si nu cu argumente! Din acest motiv oamenii cu o prea mare altitudine intelectuala NU exercita nici o influienta asupra maselor din timpul epocii lor!!!! Abaterea de la regula este prea mare! Din acest motiv europenii n-au avut decat o influienta nesemnificativa asupra popoarelor din Orient!
Oamenii din aceeasi tara si din aceeasi epoca se aseamana foarte mult in gandire si stil. E suficienta o conversatie nu prea indelungata pentru a te edifica asupra lecturilor, ocupatiei si mediului din care provine un individ.
Atat de puternica este contagiunea incat are forta de a impune nu numai anumite opinii dar si maniera in care sunt apreciate! Renan ii compara pe intemeietorii crestinismului cu “muncitorii socialisti care-si raspandesc ideile din bodega in bodega”. Oricat de evidenta ar fi opinia rationala, ea este ignorata total in fata opiniei devenita populara.
Prestigiul este cel mai puternic resort al dominatiei fara de care masele n-ar putea trai: zei, regi, personaje biblice, conducatori, bogati. Din pacate, cel mai des intalnit este prestigiul artificial.Simplul fapt ca un individ ocupa o pozitie si poseda o anumita anumita avere, indiferent cum a dobandit-o, este aureolat de prestigiu chiar daca valoarea sa ca individ este foarte modesta. Un militar in uniforma sau un magistrat in roba va avea intotdeauna prestigiu in fata maselor. Pascal scria ca judecatorii poarta robe si peruci pentru ca fara ele n-ar mai avea autoritate. Socialistul cel mai inversunat se emotioneaza la vederea unui rege, a unui print sau marchiz. Cei care citesc astazi Homer se cufunda intr-o imensa plictiseala dar cine va indrazni sa recunoasca asta? Parthenonul este un morman de ruine deloc interesante dar prestigiul constructiei este atat de mare incat il percepem cu intregul cortegiu de amintiri istorice.
Caracteristica prestigiului este aceea ca ne impiedica sa vedem lucrurile asa cum sunt si ne paralizeaza judecata. Masele au intotdeauna nevoie de pareri gata formate. Succesul acestor pareri n-are nici o legatura cu adevarul sau erorile pe care le contin. Succesul lor se intemeiaza exclusiv pe prestigiu.
Zeii, eroii si dogmele se impun, nu se negociaza. Daca dispare succesul, dispare si prestigiul. Intotdeauna credinciosii sfarama cu furie statuile vechilor zei. Prestigiul se poate pierde brusc din pricina unui singur insucces de aceea trebuie sa stai departe de mase pentru a fi admirat.
Politicienii, in campaniile lor electorale, nu se abat de la ceea ce vrea sa auda masa. Ei nu sunt schimbatori de sisteme ori inovativi. Daca ar fi asa, n-ar avea nici un minim succes la mase. Traim timpurile decandentei. Vizionarii, apostolii, liderii adevarati nu mai au succes la mase. Sunt tratati cu indiferenta. Un popor care voteaza hazardul nu va dainui ci va fi prabusit datorita indiferentei sale si a anarhiei generate de promisiuni si minciuni.
Daca as fi acuzat pe nedrept de crimna, prefer sa fiu judecat mai degraba de jurati decat de magistrati. Cu primii as avea mai multe sanse de a mi se recunoaste nevinovatia. Sa ne temem de forta maselor, dar sa ne ingrozim de-a dreptul de cea a castelor: masele pot fi convinse, castele raman intotdeauna intransigente.
Manipularea maselor electorale
Masele electorale sunt seduse de prestigiul candidatului, in special cel privitor la avere. Talentul ori geniul candidatului nu constituie niciodata punti catre succes. Masa de electori este formata in general din muncitorime si taranime dar niciodata nu-si va alege un conducator dintre ei pentru ca individul respectiv n-ar avea suficient prestigiu.
Candidatul trebuie sa linguseasca foarte mult alegatorul, sa-i faca cele mai fabuloase promisiuni, sa demonstreze si sa-si intineze adversarii, sa-i spulbere in mod vulgar, sa-i improaste cu noroi. Asta are succes la masa: candidatul arata forta afirmatiei, repetitiei si contagiunii. Contracandidatul sau este un nemernic ale carui acte sunt reprobabile si de notorietate fara a le preciza si fara a le cunoaste lumea, dar daca manipulatorul afirma, devine credibil!!! Adversarul acestui tip de candidat daca va incerca sa se justifice in fata masei in loc sa raspunda prin aceleasi calomnii, isi va reteza complet sansele de a triumfa!!!
Desi expresii ca “exploatatori josnici”, “capitalist mizerabil”, “minunata clasa muncitoare”, “ridicarea nivelului de trai” , “corupt“, sunt destul de tocite, paradoxal, la mase au intodeauna cel mai bun efect! Candidatul care promoveaza o idee noua despre societate, institutii, legislatie, argumentata foarte precis si capabila sa raspunda celor mai multor dorinte ale cetatenilor, va esua lamentabil!!!
Cum poti educa o asemenea masa daca in constiinta ei gandul de libertate este o amagire? Masele imbratiseaza opinii care le sunt impuse si nicidecum opinii rezultate din rationamentul unui individ! Castiga intotdeauna cel care poseda suficiente resurse si utilizeaza un vocabul abject impotriva adversarului.
Un sufragiu restrans nu ar schimba problema de fond pentru ca si intelectualitatea cand devine masa, nu va fi mai superioara masei de sacagii. Daca academicienii ar fi singurii alegatori, am avea tirania castelor. Nici asa nu este bine.
Concluzia este ca popoarele sunt conduse de spiritul rasei lor, adica de reminiscentele ancestrale a caror suma este acest spirit.
(Fragmente din cartea “Psihologia multimilor” de Gustave Le Bon)
http://romaniafarajustitie.wordpress.com/
