Se simtea mica si neputincioasa. Era si trista dar si intrigata. Dupa 45 de ani de casatorie, inca mai erau taine nedezlegate ale lui…!!!
Un barbat drag si iubit, respectat si onorat si de copii si de restul familiei. Era pentru ei un erou, un om ce supravietuise unui razboi, chiar daca betesuguri ale trupului inca il mai chinuiau.
Asa era la batranete. Ba un reumatism, ba tensiunea, ba piciorul beteag de la o schija care-l secerase.
Era inca un barbat puternic. Avea 1,85 m si inca se tinea drept. Par carunt si ochii ca doua pumnale de otel care te infricosau la manie. Nu ai fi cutezat sa te contrazici sau sa-i calci cuvantul…!!!
Copiii erau mari. Doi baieti si o fata, mezina lui draga, ce i se lipise de suflet, asa la batranete. O facuse cand sotia lui depasise varsta cand mai putea legana prunci. Dar osul lui de barbat puternic hotarase sa mai fie si o fata. Si asa si fuse. O fata frumoasa care tocmai se casatorise si ramasese cu ei, in casa prea mare pentru cei doi batrani. Era mandretea lui, ca inca fusese in stare sa-si mai indeplineasca o dorinta…!!!
Sotia lui, o femeie maruntica, de luat sub subtioara sau de tinut in palma.
Bruneta , cu ochii negrii si doua cozi cei atingeau mijlocul. De asta o iubise de cand era o copila..!!!
Asa ca inainte de a pleca pe front, simtea nevoia sa lase pe cineva in urma care sa-l astepte cu drag. Si unde mai pui ca stia ca samanta lui va lasa si rod. Isi dorea un copil, un baiat voinic si harnic. Numai ca era trist, pentru ca stia ca sorocul nu-l va prinde acasa sa-si tina in brate pruncul. Asa fusese voia lui D-zeu..!!!
La intoarcerea dupa front, deja baiatul avea patru ani si deabea intelegea ca el e tatal lui. Asa ca hotara sa mai fie unul alaturi, sa aiba o pereche. Numai ca, tot baiat a fost. Nu era necaz si tocmai de asta se mandrea cu flacaii lui.
Acum amandoi erau la casele lor, cu neveste harnice pe gustul lor, care-i facusera si cate 4 nepoti, la fiecare cate doi. Asa ca avea cu cine se plimba prin parc sau cauta de joaca prin casa.
Ii fusesera dragi copii. De asta isi iubea nevasta si tot de asta hotara si cu ajutorul lui D-zeu pentru inca un copil si daca se putea sa fie fata…!!!
Erau amandoi de acord, ca sufletul are treptele lui de implinire. Asa ca dupa ce veni si fata pe lume, implinirea era aproape deplina.
Numai ca intr-una din zile, postasul aduse un plic cu o scriere aparte.
Ea, nevasta lui deslusi numai numele lui pe plic. Nu stia si nu banuia nimic.
El se duse la fereastra, isi puse ochelarii pe nas si apoi il vazu ca se aseaza pe un scaun. Ceva scria acolo si nu era de bine…!!!
Plicul era de undeva din mijlocul Rusiei. Era si o poza acolo. Atata vazuse femeia.
Apoi el se ridica, isi lua palaria si pleca, fara sa scoata un cuvant. Sotia lui nu voia sa-l sacaie cu intrebarile. Stia ca el ii va spune, orice ar fi..!!!
A trecut o ora, apoi inca una si deabea pe seara, el reveni acasa. Chipul lui nu spunea nimic.
Lua plicul din buzunar, o ruga pe nevasta sa vina langa el pe canapea si incepu sa citeasca asa ca pe o poveste..!!!
Acolo in timpul razboiului, asa cum e viata si tineretea, dar si patima asta de dorinta barbateasca, se iubise ceva vreme cu o fata de prin partile locului. Fusese fecioara cand el se iubise cu ea. Era o fata frumoasa, singura la parinti, dar tare timida. El si cu detasamentul lui de soldati, fusesera incartiruiti acolo, in scoala din sat. Au stat acolo cateva luni, pana linia frontului sa rupt.
Dragostea tinereasca nu a avut limita, asa ca s-au iubit cu patima.
Apoi armata s-a retras, el mai primind doua , trei scrisori de la ea si apoi nimic….!!!
Urmarile iubirii lor, era un copil, care a venit exact la termen si pe care ea la crescut singura, fara sa mai aiba alt barbat. Acum in varsta fiind, iar baiatul un adult, i-a marturisit cine era tatal lui. Asta era scris in scrisoare. Dar mai spunea ca baiatul lor voia sa-si cunoasca tatal, asa ca hotarase sa vina in Romania si sa ia legatura cu el. Era si o poza in plic. Un tanar care mostenise se pare destule de la el. Un tanar frumos…!!!
Acum dupa ce marturisise totul, astepta judecata ei de nevasta draga lui.
Femeie desteapta si chibzuita in toate, spuse bland si cald….e copilul tau, asa ca trebuie sa-l vezi si sa te stie drept tata. Va intelege si va judeca singur. Nimeni nu este de condamnat….Va fi ca si copilul nostru. Cheama-l sa vina sa te vada….
Inima lui batrana si trecuta prin multe prindea puteri, dar si dureri..!!!
Se gandea cum vor reactiona copiii lui, ce vor zice si parca se rusina de zburdalniciile tineretii…!!!
Era insa un suflet de om si acest copil, trebuia sa aiba parte de un suflet de tata sa-l inteleaga…
Asa ca dupa raspunsul trimis, cale de trei luni tot a asteptat vreo veste..!!
Era pe toamna. Facuse ceva vin si nevasta trebaluia prin bucatarie cu tot felul de conserve. Nici nu baga de seama cand fata lui venea cu un barbat inalt, blond cu ochii albastrii ca ai lui, de la poarta casei.
Recomandarea a fost simpla si directa, la fel ca si intrebarea pusa in limba rusa:
– Tu esti tatal meu ??!!
Apoi doua maini puternice l-au luat in brate mai sa-l doboare cu dragostea. Era o dragoste de fiu pentru tatal nestiut, o dorinta de apropiere greu de definit…!!
Lacrimile curgeau iar mainile lui batrane erau sarutate si mangaiate cu dragoste. Vorbea in ruseste, fiica si sotia nestiind mai nimic, dar banuind totul.
Batranul a facut prezentarile si apoi a ascultata depanarea povestii lui. Cat putea sa inteleaga traducea, iar de restul erau subintelegeri. Era doctor militar. Mama lui reusind din greu sa-l tina la facultate, totusi mandra de istetimea si cumintenia lui. De cand se facuse mai mare ia marturisit cine era tatal si de ce nu putea fi cu ei.
Atunci nu intelegea mare lucru, dar sufletul lui capatase acea dragoste pentru cineva de departe, pentru tatal lui. Era acea treapta sublima de iubire si respect. Si mai stia ceva, ca va veni o vreme cand isi va sti si tatal…!
Apoi a urmat cunostinta cu fratii lui vitregi si cu familiile lor. Era normal si firesc, era de fapt o reintregire a familiei..!!!
A stat cam doua saptamani cat avea concediu, apoi a facut invitatia tuturor sa-i viziteze acolo departe. Trebuia sa nu rupa legatura sa se stie de acelasi sange si neam..!!!
Timpul insa avea sa cimenteze aceasta noua treapta a sufletului lor, o treapta de iubire si recunostinta…!!!
La buna vedere,
cu drag,
Bluerose
http://gandurileschimbaviata.info/
