Vazind ca in lumea capitalista dezvoltata, datoriile tinerilor catre banci, pentru cursurile urmate in cadrul unui sistem de invatamint sau altul, sint enorme (tinerii americani au o datorie de peste 1.300 de miliarde de dolari catre banci, iar peste 35% reprezinta datorii delicvente, care nu se mai pot plati din varii cauze), m-am gindit de ce nu exista faliment pentru acesti datori care nu isi mai pot plati studiile, care au depus sute de resume-uri, in urma carora nu au gasit nimic de lucru?
De ce aceste guverne capitaliste perfide, nu au acceptat ca o stare normala a economiei, falimentul tinerilor raportat la cheltuielile de educatie?
Cum se poate ca, in situatia in care cineva cumpara o casa, inconstient, raportat la potentialul lui material, dar primind bani de la banca, si nu o poate plati, el poate declara faliment, dar daca imprumuta bani pentru a crea valoare in societate, pentru a dezvolta societatea si nu gaseste un loc munca dupa zeci si sute de resume-uri depuse, de ce el nu poate declara faliment si reunta sa mai plateasca, pina cind societatea va gasi locul pentru care este pregatit?
De ce guvernul, bancile si marile corporatii nu sint tinute responsabile pentru acest tip de falimente care ar trebui sa existe, pentru ca marile institutii bancare au dat bani imprumut cu dobinda modica marilor corporatii, care la rindul lor au dus locurile de munca in Asia, in timp ce guvernele au elaborat un plan de dezvoltare economica pe ansamblul societatii, care nu are nici o relevanta?
Intrebari grele, care devin si mai grele prin faptul ca educatia in vest a devenit din ce in ce mai mult o afacere.
Datoriile pentru studii, ale tinerilor, au depasit datoriile la cartile de credit ale americanilor, ceea ce inseamna enorm…
Cel mai mare cistig ale unei natiuni care isi doreste eliminarea inegalitati si crearea unui sistem favorabil fiecarui cetatean, este educatia poporului.
Ceea ce in trecut era un privilegiu, a fi educat si a urma etapele unui sistem de invatamint, a devenit in timp un fapt comun si pare ca fiecare tinar ar trebui sa fie indreptatit sa studieze.
In aceasta vara, au graduat peste 3,5 milioane de americani si 5 milioane de europeni. China a adaugat in economia ei, peste 30 de milioane de absolventi de colegii si universitati, in ultimii 20 de ani.
Sistemele educationale s-au schimbat, dar este foarte interesant ca se cauta solutii in trecut, in sistemele vechi, hibridizate cu idei noi, nu foarte multe, din pacate.
Revolutia in sistemele de invatamint este generata de trei factori importanti: 1. Cresterea costurilor pentru procesul educational, 2. Schimbarea cererii atit ca volum cit si structura si 3. Haosul in domeniul tehnologiilor necesare.
Este interesant de urmarit modul cum este folosita forta de munca si ce se cere de la ea, pentru a continua analiza dilemei care confrunta tinara generatie.
In acest moment, exista mai multe forte care actioneaza pe piata in acest domeniu. In primul rind trebuie spus ca forta munca devine din ce in ce mai costisitoare, pe un fond de stagnare economica si productivitate extrem de scazuta, dar existenta.
De ce, ne intrebam unii dintre noi? Pentru ca faza actuala a capitalismului, este afectata major de schimbarile aduse de globalizare, de miscarea investitiilor si o accelerare a proceselor de educatie in sud est Asia si in China in general.
Patronii capitalisti isi concentreaza cresterea de productivitate, pe exploatarea la maxim a fortei de munca, prin a-i muncii pe oameni mai multe ori, in a-i incadra in mai multe sarcini la locul de munca si nu in ultimiul rind, a-i ameninta ca in afara fabricilor stau multi altii asteptind sa preia locul lor de munca.
Ce se intimpla in acest caz si ce impact are asupra tinerilor absolventi. In primul rind, lipsa de incredere in investitii, pe care o manifesta capitalisti, face ca cerintele de nivel inalt a cunostiintelor catre tineri, sa nu existe, pentu ca acesti capitalisti sint frustrati de potentiala aparitie a produsului pe care ei vor sa il realizeze, care poate provenii din China, la un pret mult mai mic, ceea ce ar face ca investitia lor sa fie inutila si in final, ei nu investesc.
In alta ordine de idei, criza a accentuat tendinta multora de a gasii un loc de munca la orice nivel salarial, numai sa isi poata intretine familia, ceea ce face ca investitia in forta de munca sa fie limitata, in sensul ca sint mai putini angajati, ceva mai bine platiti, dar munciti la darimare.
Tinara generatie nu isi gaseste locul in ecuatie, pentru ca domeniile lor sau asteptarile lor, sint altele dupa terminarea cursurilor, la fel ca si distributia timpului lor de munca si liber, care este total diferita fata de cei cu o pregatire mai slaba, dar mult mai determinati si motivati.
Preturile automobilelor, computerelor si altor produse electronice, au scazut dramatic in ultima perioada, pentru aplicatii normale, in timp ce costurile pentru a urma o universitate sau un colegiu, au crescut enorm, in fata unui stat care finanteaza multe din aceste programe, partial sau total, dar neputincios in a gasii o solutie, costurile fiind din ce in ce mai mari pentru aceleasi servicii. Costurile pentru a merge la un colegiu in America au crescut in ultimii douazeci de ani, in fiecare an, cu peste 1,6% (din datele oficiale), cu mult mai mult decit inflatia si atunci ne intrebam pe buna dreptate: unde este diferenta de bani si de ce trebuiesc crescute asa de mult costurile pentru educatie.
Procentul studentilor datorii, care nu au terminat cursurile facultatilor sau colegiilor americane, este de peste 47% din total studenti si peste 28% in Marea Britanie.
Statul american si in general statele capitaliste nu doresc sub nici o forma sa plateasca, nici macar partial pentru aceasta dauna, respectivii tineri, neavind posibilitatea de a continua platile.
In America, fondurile alocate de guvern pentru invatamint, au scazut din 2007pina in 2012, cu peste 27%, in timp ce media taxelor pentru frecventarea acestor institutii de invatamint au crescut cu peste 20%. In Marea Britanie, taxele pentru invatamintul superior, care erau foarte mici in urma cu 20 de ani, acum sint insuportabile pentru multi tineri, intre 15.000 si 20.000 $ pe an,in medie.
Un al doilea aspect pe care l-am iterat la inceput, este piata muncii. In mod normal, tinerii absolventi vin in contact cu piata muncii, in jurul virstei 23-24 de ani, crezind ca o diploma din invatamintul superior este un bilet catre mediul profesional.
Automatizarea are efect atit asupra celor din biroruri cit si celor din sectiile de productie. Dupa cum releva un studiu recent al Oxford University, in urmatorii 20 de ani, peste 47% din forta de munca va fi afectata de schimbarile tehnice ce vor apare si structura produselor realizate.
Un al treilea factor ar fi tehnologia, despre care am mai vorbit la inceput, legat de atitudinea patronilor capitalisti si modul cum elimina ei tehnologia in favoarea exploatarii fortei de munca.
Ceea ce apare nou in educatie, este MOOC( Massive Open Online Courses), care ofera studentilor sansa de a asculta cursurile online , de a sustine un examen si de a dobindii o diploma la un pret cu mult mai mic.
Au aparut, evident pentru lumea capitalista, un alt tip de afaceri legate de aceste cursuri.
Coursera, are deja inrolati peste 8 milioane de studenti, dar desi cursurile sint free,compania a inregistrat un venit de peste 1 milion de dolari, dupa inceperea cursurilor, percepind o taxa de 30-100 de dolari pentru certificarea cursurilor urmate de doritori. O alta companie, este Udacity, care face echipa cu marile corporatii americane, AT&T si Georgia Tech, pentru a oferii mastere in computere si evident a rula banii favorabil celor doua companii. Harvard Business School, incepe in acest an sa ofere „pre MBA” pentru suma de 1.500 de dolari. Starbucks, marea companie de cafenele americana la nivel mondial, plateste pentru angajatii ei pentru a urma cursurile online ale Arizona State University, o alta afacere de care voi mai vorbi.
Deci sistemul de dinainte de Revolutie din Romania, cu clase la seral, de la liceu si pina la terminarea universitatilor, a inceput sa reapara, chiar daca a fost criticat de capitalisti, dar problema este ca el apare sub alta forma, online si cu bani, pentru ca studenti sa poata interactiona direct cu profesorii si mai ales cucolegii. Aici este cea mai mare problema si anume ca, studentii ambitiosi doresc in general sa comunice cu colegii, sa aiba conflict in ceea ce privesc ideile, sa creeze impreuna si sa gindeasca impreuna.
In prima faza, americanii vor fi avantajati, pentru ca propaganda facuta universitatilor lor, vor aduce multi tineri online in cadrul acestora, fara ca ei sa se intrebe cum se poate ca aceste universitati americane sa fie de top, profesorilor sa fie dati ca cei mai buni de pe glob, dar sa nu gaseasca nici o solutie la problemele economice, sociale si tehnice care afecteaza societatea lor?
MOOC se va vinde foarte bine pentru americani, pina cind tinerii isi vor da seama ca o diploma americana nu este un bilet catre prosperitate.
Ce se va intimpla cu afacerea universitatilor americane? Multe universitati fara publicitate, care nu au in componenta interese bancare, vor pierde, venitul lor putind sa scada cu mai mult de 55% dupa ultimele studii in domeniu.
Peste 30% din personalul acestor universitati va disparea si peste 700 de colegii si universitati din SUA vor inchi usile. Celelate vor trebui sa inventeze mecanisme pentru a supravietuii, dar din pacate multe mecanisme se vor baza pe frauda si minciuna, pentru ca nu exista o sincronizare intre invatamint si economia reala, bancherii fiind cei ce dicteaza soarta tinerilor increzatori in mecanismele pietei, care de fapt nu mai exista.
Acest tip de invatamint online, exclude o mare parte a beneficiilor utilizarii emotioal intelligence si va crea oameni care vor avea studiile adecvate in anumite domenii dar nu vor putea interactiona cu clientii, partenerii sau colaboratorii, datorita unor stari emotionale care nu pot fi testate in direct prin participari la clasa.
Universitatile mari americane vor fi si ele ancorate mai adinc la Wall Street, care le va face mai mari sau mai mici, functie de interesele bancherilor. Pe de alta parte, este vital de stiut ca cei mai multi specialisti de pe Wall Street nu au studii academice in economie sau finante, multi dintre ei fiind doctori in fizica, chimie, mecanica, matematica si asa mai departe, este drept virfuri ale promotiilor lor. Vor renunta cei de pe Wall Street la a mai distruge sistematic economia reala si vor apela la facultati in doemniu economic pentru a-si pregatii cadrele? Pare destul de iluzoriu.
Multe orase americane sint bazate economic pe aceste universitati si colegii, in taxele pe ca le iau si in dezvoltarea lor pe mai multe planuri, iar intr-un oras de acest gen traiesc chiar eu.
Ce vor face ele in situatia amplificarii procesului de invatamint online? Vor da faliment, iar orasele vor trebui si ele sa isi improvizeze formele de dezvoltare, ba chiar se vor confrunta cu o plecare in masa a tinerilor si valorilor. In jurul acestor universitati s-au creat in timp nucleee industriale si cercetare, finantate de la bugetele locale si care aduceau fonduri impresionante.
De unde le vor mai absorbii organele locale? Cum vor mai putea ei dezvolta anumite sectoare si la ce nivel de pret vor ajunge locuintele in aceste orase, vinderea carora genera taxe la bugetul local ?
Ce vor face industriile care aveau nevoie de tineri din aceste institutii de invatamint si care nu vor mai putea produce la nivelul trecut, pentru ca cererea este mult scazuta. Deci vor fi victime ale acestui nou tip de sistem de invatamint, multe victime.
Acest nou sistem de invatamint va crea un grad si mai ridicat de inegalitate, la nivelul studentilor (unde tinerii cei mai dotati se vor simti mult mai confortabil decit cei mai putin pregatiti in mediul online, in afara sediilor universitatilor), ceea ce va face ca cei mai putin pregatiti sa nu poata evolua corespunzator cerintelor absolvirii unei asemenea trepte de invatamint. Dar se va crea si un mare grad de inegalitate intre profesori, pentru ca tineri vor putea face difenta in fata micilor ecrane de la calculator. Profesorii cu un talent oratoric mai bun, vor cistiga averi, chiar daca pregatirea lor nu este cea mai buna, iar ceilalti vor trebui sa paraseasca sistemul sau sa se mltumeasca cu mai putin, nefiind atit de carismatici.
Politicenii vor veni sub o presiune din ce in ce mai mare, pentru a oprii aceasta revolutie culturala online. Ei vor trebui sa isi reaminteasca de faptul ca, cheltuielile statului in educatie, trebuie sa fie in beneficiul intregii societati si participarea statului trebuie sa fie pe masura, inteligenta si acolo unde programele economice perspectiva dicteaza.
MOOC va fi un sistem care va imbunatati cunostiintele celor care nu au pretentia unei pregatiri academice ci pentru imbunatatirea pregatirii profesionale in diferite domenii si care sint mai in virsta. Astfel a aparut compania edX, carefurnizeaza cursuri online si unde media de virsta a cursantilor este de peste 31 de ani.
Educatia a devenit o piata globala si Romania are nevoie de oameni inteligenti pentru a restarta un proces care a avut loc si care a fost distrus sistematic de o pleiada de tradatori de tara si politiceni prosti si lipsiti de educatia la nivel elementar. Ce ar trebui sa faca guverenele capitaliste?
Este greu de spus, pentru ca, a se reveni la sistemele vechi, ar avea un impact social destul de mare, de care politicienii nu au nevoie, ei avind nevoie de un mediu de afaceri chiar si in educatie, pentru a le pompa bani in buzunare si de tineri care sa puna mai putine intrebari.
Deci va trebui gindit un sistem nou si eu cred ca se poate si chiar exista premisele necesare, insa capitalisti nu il pot pune in practica, pentru ca ei sint mult prea pragmatici atunci cind vine vorba de propriile averi si intretinerea lor.
Am sa scriu un articol, ca sa vedeti care sint investitiile universitatilor americane, si o sa ramineti uimiti ca in loc sa investeasca in procesul invatamint sau sa reduca taxele, colegiile profesoraledin aceste univesritati au investit banii in hoteluri ale lantului Marriot, Hilton si altele. Deci ei nu se vor debarasa afacere in sistemul de invatamint si il vor distruge prin tatonari neconstructive sau total ineficiente pentru popor.
O alta intrebare a mea ar fi: de ce nu pot tarile dezvoltate sa accepte examene pentru terminarea facultatilor , care sa fie date de catre stat, unde subiectele sa fie elaborate de catre o structura destinata din cadrul Ministerului Educatiei,asa cum se face in Brazilia? In tara cariocas, exemenul de final de facultate este elaborat si inminat elevilor de catre un grup de specialisti care lucreaza pentru stat.
Ar fi o solutie favorabila, pentru ca foarte putine ori, facultatile private respecta programa scolara, care de fapt ar trebui sa fie in conformitate cu cerintele pe termen scurt si lung ale economiei.
De ce nu se doreste, de catre mediul privat de invatamint superior, existenta unui organism de stat independent care sa evalueze tinerii la final de facultate privata. Iar functie de rezultatele studentilor de la aceste universitati, sa fie date rate-uri reale, nu dupa cum dicteaza interesele de afaceri ale conducerilor universitatilor….
Solutii sint,tinerii le pot accepta, ei pot fi cooptati in diverese forme de studi, ei pot intefera unii cu altii si pot crea cu mult mai mult decit cred imbecilii care dicteaza sistemele de invatamint capitalist actuale.
Nu va fi usor de aplicat anumite reguli de functionare, dar ele sint mai mult decit necesare si ele exista..
Adrian Cosereanu http://www.alternativaromaniei.com/

prea lung si nu-l vor citi….
incearca sa expui ideile scurt,concis si la obiect,fara multe divagatii daca vrei sa fii citit!!!
am observat asta de ceva timp,articolele lungi nu sant citite pana la capat,doar cateva fraze la inceput,apoi apar comentarii scoase din context din aceasta cauza!
Daca nu poti citi pina la capat sa stii ca nu e problema celui care a scris.
Intradevar, noile generatii au probleme mari cu cititul…se vede nivelul la care am ajuns…din pacate asta este Romania dupa 24 de ani de democratie.
De acolo de unde nu e nici D-zeu nu cere….
Eu sunt obisnuita cu com. aiurea…asta e nivelul de educatie si inteligenta la care sunt majoritatea celor tineri, tocmai pentru ca nu sunt capabili sa citeasca mai mult.