„FABRICA DE E-URI”. Am intrat în Aria 51 a industriei alimentare din România

Rafturile gigantice sunt pline cu mâncare. Nu vă frecaţi la ochi, tot ce se află în saci şi bidoane de plastic nu este nici ciment, nici vopsea lavabilă. Totul se transformă în hrană, ajunge în farfuriile dv. şi apoi în stomac. Aşa funcţionează industria alimentară.

O sută de ieşeni fac zilnic mâncarea praf. E cea mai mare fabrică de E-uri din România, locul în care pe o poartă intră compuşii chimici şi extractele din plante, iar pe cealaltă ies saci sau bidoane cu prafuri ce reprezintă baza tuturor cremelor şi foietajelor din industria românească de panificaţie şi patiserie. E fabrica Zeelandia, investiţia olandeză de la marginea Iaşiului, iar o echipă EVZ şi 7EST a pătruns în locul în care se naşte aproape tot ce mâncăm. 

Fericirea brutarilor

E o hală discretă ce se confundândă cu decorul cenuşiu de pe marginea drumului european 583. Dar ce se produce aici e suficient pentru a umple farfuriile câtorva ţări din estul Europei, fiind gândită ca un avanpost. „Producţia a fost mutată de la Bucureşti la Iaşi pentru că s-a găsit mână de lucru calificată”, a explicat Ovidiu Bocăniciu, directorul fabricii. Aici se produc creme şi umpluturi de cofetărie precum şi mixuri de panificaţie. Sună pompos – da fapt sunt nişte saci cu prafuri care se amestecă, în brutării, cu apă, drojdie şi puţină făină şi iese ce vrei: pâine crocantă, plăcinte, pră­­­­­­jituri. Le dai orice gust, orice formă şi orice culoare. Sacul deşărtat în malaxor înlocuieşte aproape orice ingredient din natură.

Consumaţi moderat E-uri

Totul e secret în Zeelandia, am putut intra doar pentru că directorul Bocăniciu s-a gândit că aşa mai poate tempera isteria cu E-urile. În fabrica aceasta se vorbeşte codificat – E282, E300, E170 sunt nişte saci stivuiţi într-o ordine perfectă şi reprezintă tot un fel de mâncare. „Toate E-urile folosite sunt aprobate de UE. Oamenii trebuie să ştie câte E-uri pot consuma, care e limita maximă. Şi mierea e bună, dar în exces ţi se face rău„, îşi susţine cauza Ovidiu Bocăniciu. „Consumând separat E-uri de la mai multe produse, cantităţile se însumează şi se ajunge la depăşirea pragului admis. E un atac lent”, spune, în replică, dr. Cornelia Stancu, şefa Biroului de Siguranţă a alimentelor de la DSV Iaşi.

Pentru Iaşi, E-urile sunt bune

Naturale sau artificiale, toate E-urile de la Zeelandia se obţin în laborator. E160 e beta-caroten dar nu e obţinut din morcov ci prin sinteză. „Există un extract natural, dar cantitatea este înmulţită prin sinteză chimică”, explică dr. Stancu. Pentru economia Iaşiului aceste E-uri sunt bune, pentru că Zeelandia a băgat în afacere şi Institutul „Petru Poni”. „Consumatorii sunt neinformaţi. Pe etichete ar trebui trecută şi doza maxim admisă. Oamenii ar şti cât pot consuma fără să fie afectaţi”, e ultimul cuvânt al directorului.

În croissantul Zeelandia, găsit pe scară largă în comerţ, se pun 500 de grame de Korent Europe la 10 kg de făină. Nimeni nu-ţi spune ce se ascunde sub această denumire. Rămâne micul secret al fabricantului. 
Ca valoare, Zeelandia este a treia investiție străină în județul Iași, după Delphi și Mittal

Cele mai rele E-uri

Sorbitolul e considerat un E periculos: balonează sugarii şi îi face să scadă în greutate. Aspartamul e un edulcator intens, dar foarte hulit pentru ameţelile pe care le produce. Mai sunt coloranţii interzişi copiilor sub 10 ani.

„Avem peste 1.000 de parteneri la nivel naţional. Iau produsele de la noi, le prelucrează şi le vând în retail.”
OVIDIU BOCĂNICIU, director Zeelandia

Magie: praful universal devine pâine, frişcă sau gogoşi calde

PÂINE SEMIFABRICATĂ. Zeelandia te poate face brutar fără să ai habar cum se coace o pâine. Îţi cumperi un malaxor, un cuptor electric şi e suficient un contract cu Zeelandia, care îţi furnizează „mixurile de pâine”. Premixurile au reţetele gata făcute, nu mai trebuie modificate. „Rotunda românească, cu cele patru variante de pe piaţă, este un mix produs la noi. E natural, fără conservanţi”, spune Bocăniciu. Pâinea iese mai pufoasă sau mai crocantă, cu seminţe sau neagră, ea vine semipreparată ca într-un număr de magie.

ÎNLOCUITOR DE FRIŞ­­CĂ. Crema Rosette e un alt produs universal valabil produs de Zeelandia. Are şapte E-uri (E472b, E472e, E322, E460, E466, E340 şi E160a) şi e un înlocuitor de frişcă folosit aproape fără excepţie în toate laboratoarele de patiserie din România.

GOGOŞILE BERLINEZE. Zeelandia extrage esenţe şi din fructe naturale, importând vişine, de exemplu. Din fabrică, rulourile pleacă preambalate, numai bune de pus la cuptor. Totul e gândit la scară industrială: cofetarii obţin produsele mult mai uşor din premixuri. „Avem 1.000 de parteneri la nivel naţional. Preiau baza de la noi, o prelucrează şi vând prăjiturile în retail”, explică mecanismul directorul Zeelandia. Un exemplu, sigur nu ştiaţi: gogoşile berlineze pleacă „prefabricate” din această fabrică din coasta Iaşiului.

PASCA DIN PREMI­XURI. De Paşte aţi mâncat probabil pască Korent Classic Panettone sau Zela Creme ori Cheesekrem. Toate sunt prafuri din Zeelandia. Se adaugă făină, apă, câteva stafide şi, eventual, 5-6% brânză, cât scrie mic pe etichetă. Dar la unele rulade nici nu mai e nevoie să adaugi nimic. Trebuie doar să-l „tratezi termic” şi din prafuri iese aproape orice produse de panificaţie vrei.

8,5 milioane de euro,
cifra de afaceri a Zeelandia Iaşi în 2010, cu un profit de 250.000 de euro. Investiţia iniţială: 4 milioane de euro CEI MAI AFECTAŢI: COPIII

Cele mai periculoase E-uri

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E 420, sorbitolul. „Este un îndulcitor, hipocaloric, interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri de stomac, la flatulenţă şi la balonare”, a explicat dr. Cornelia Stancu. Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele pentru copii si sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate. În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.

Un alt aditiv posibil periculos este E 951 sau aspartamul. Acesta este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse precum oboseala, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap. Din aceste motive nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei zilnice admise de 40 mg/kg corp. „Aspartamul este restricţionat în unele produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţiator de aromă”, a adăugat dr. Cornelia Stancu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Iaşi.

E 300, acidul ascorbic, are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina C. „Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii”, a spus Cornelia Stancu. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentara este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă. Galbenul Sunset (E 110), galbenul de chinolină (E 104) şi ponceau (E 124) trebuie evitate la copiii de până la 10 ani.

MICROFAUNĂ

Principalele specii de aditivi din farfurie

Coloranţi:

• E 110 – Galben Sunset (sunset yellow) FCF/galben portocaliu S
• E 150 – Caramel. Termenul caramel se referă la produse de o culoare brună mai mult sau mai puţin intensă, care sunt destinate utilizării ca şi coloranţi. Termenul nu corespunde produsului zaharos aromat obţinut prin încălzirea zaharurilor şi care este folosit pentru aromatizarea alimentelor.
• E 160c – Extract de ardei roşu, capsantină, capsorubină
• E 175 – Aur

Îndulcitori:

• E 420 – Sorbitoli
• E 421 – Manitol
• E 950 – Acesulfam-K
• E 951 – Aspartam
• E 952 – Ciclamaţi

Alţi aditivi

• E 249 – Nitrit de potasiu
• E 250 – Nitrit de sodiu
• E 251 – Nitrat de sodiu
• E 252 – Nitrat de potasiu
• E 260 – Acid acetic
• E 330 – Acid citric
• E 943a – Butan
• E 943b – Izobutan
• E 944 – Propan
• E 948 – Oxigen
• E 949 – Hidrogen

http://www.evz.ro/