PRAF DE SCORTISOARA….!!!

Aerul tropical umed si cald, te faceau sa te scalzi intr-o baie de transpiratie la fiecare miscare ..!!!

Era uluita de ce vedea ….

Plantatii si iar plantatii, pe un sol rosiatic, ca si cum lava vulcanilor din apropiere se coagulase si se transformase in roca. Plantatii de cafea, de palmieri de ulei, de bananieri si de arbori de scortisoara….

Aliniati ca la defilare, arborii respirau si umezeala si caldura, aveau maretia lor naturala, rasplatind grija cu care erau ocrotiti…

Zeci de trupuri negre, lucind ca abanosul, lucrau ca muncitori pe diverse compartimente…

Unii stropeau arborii, altii se miscau cu utilajele acolo unde era nevoie, iar altii faceau cea mai placuta munca..adunau rodul dupa fiecare copac, culegeau si incarcau camionetele, lazile, care apoi luau drumul fie a exportului, fie a micilor fabricute din orasele invecinate. Nimeni nu statea, sau nu fuma, sau bea cafea…!!!

Uluiala ei se marea pe fiecare km parcurs. Asta pentru ca nu-si putea inchipui cum acei oameni nu transpira, nu consuma litrii de apa le fiecare miscare..!!

Era clar !!!Venea din zona celor patru anotimpuri, iar sa te obisnuiesti cu zapuseala aia, era peste puterile ei!!

A vazut apoi o fabrica de productie. Realizau sucuri pasteurizate, naturale, din ananas si kiwi. Politicosi cu un musafir, au servit-o cu un pahar urias, cam de 1 litru plin ochi cu suc proaspat.

Sincer, l-a baut pe nerasuflate. Inginerii de acolo se mirau, cum a reusit performanta..Ei beau numai apa..Ea ar fi baut numai suc…!!!

Insotitorul ei, era un inginer mulatru, mai inalt cu inca un cap fata de ea, atletic, zambitor si cu un farmec aparte…!!

Au mers apoi intr-o comunitate de negrii bantu, undeva intr-un sat din savana..!!!

Soarele ardea copertina masinii, iar vartejurile de praf lasate in urma , acopereau imaginile. Aparatul de filmat era pornit, tocmai pentru ca in zare se vedeau turme de girafe, zebre si bivoli, care pasteau linistite.

Era perioada dupa ploile musonice, cand vegetatia renastea, animalele prindeau curaj sa se aventureze la pascut tot mai departe.

El o sfatui sa inchida masina cu prelatele fixate din fabrica, tocmai pentru a o proteja de praf si de caldura!

Priviti, cei doi pareau doua batoane de ciocolata, una neagra si cealalta alba…!!!

Mergeau relativ repede, atat cat le permitea drumul batatorit de animale….

Ii mai spunea din cand in cand, cate o poveste cu leii de prin savana, cu hiene, sau cu gheparzii care parca venisera de prin alte parti dupa hrana…!!

Dupa 120 de km strabatuti, au ajuns intr-un satuc, ratacit parca in imensitatea savanei.

Casute din lut, acoperite cu frunze de palmier, mici si tare firave. Copii multi, dezbracati cu fetisoarele oachese si par cret, mirati mai mult de masina, decat de oameni. Se pare ca nu prea vazusera inca asa ceva!!

Au vorbit cu vraciul satului, o comunitate de 20 de case, cu 80 de suflete, despre treburile lor zilnice, despre nevoile lor, traditii si obiceiuri…

Doctor era vraciul si tot el era si preot. Barbatii erau plecati cu vitele la pascut. Fiecare avea 2-3 sau mai multe vite, singura sursa de hrana …Mai cultivau in pamantul arid si nisipos, porumb, niste cartofi si cam atat. Apa o scoteau dintr-o fantana sapata departe, iar de acolo adusa in niste butoaie…

Viata era grea, dar nici unul nu se plangea de ea. Laptele , turta de faina de porumb si carnea foarte rara, erau singurile surse de hrana…!!!

Dupa ce au refacut drumul inapoi, ea a ramas acasa, cautand sa vada pozele si sa-si astearna pe hartie impresiile…

Seara tarziu, cand tantarii nu-i dadeau pace, era nevoita sa intre sub pologul de matase , sa se apere.

Intr-una din seri , veni ghidul ei, spunandu-i ca vor merge intr-o vizita nocturna..

Se imbrca iute si fara sa intrebe nimic, i se alatura in masina. Nu scoase un cuvant, tocmai pentru ca se pare ca era o surpriza…!!!

Ajunsera la marginea orasului, la o alta fabrica. Un miros intepator, o avertiza ca pe undeva era scortisoara…

Chiar asa si era. Fabrica prelucra scoarta copacului de scortisoara, macinand-o si apoi ambaland  praful pentru export.

Se lucra cu masca pe gura si nas. Muncitorii parca aveau figuri desprinse din filme SF…

Pasii cu grija , avand halat alb, tenisi albi si masca la nas si gura.

Caldura era infernala. Mirosul insa era sublim.

Ajunse in sala unde intr-un bazin urias  se gasea praful maroniu, ce urma sa fie cernut pus, fie in recipiente, fie in pungi speciale si trimis mai departe…

Termina vizita si tocmai cand lasa halatul si masca, ghidul ei, acel mulatru frumos, ii presara pe fata, pe decolteu si pe maini, pulbere maronie….

Ramase uluita de gestul lui, apoi intelese…

O lua in brate, o mirosi, asa cu amestec ciudat de scortisoara, femeie si transpiratie, o saruta parca in ciuda pe gura si ii lua mainile intr-un gest firesc si sublim, sarutandui-le…!!!

Ea nu schita nici un gest de impotrivire… Poate isi dorise mai demult gestul, sau poate atunci era sublimul momentului… Oricum , placerea a fost unanim acceptata..!!!

Avea o amintire unica… Sarut cu praf de scortisoara !!! Ceva mai special nici ca se putea …!!!

http://gandurileschimbaviata.info/

Acest articol a fost publicat în SUFLET-INIMA. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns