Strada Evantaiului

Strada numită “Evantai” din Hangzhou aminteşte o istorioară despre Ji Gong, un călugăr născut într-o familie bogată, în prima jumătate a dinastiei Song de sud. La vârsta de optsprezece ani a rămas fără ambii părinţi. La scurt timp s-a dus la templul Lingyin, o mănăstire budistă din oraşul Hangzhou, devenind călugăr junior. I s-a dat numele Dao Ji, ceea ce literal ar însemna “ajută şi oferă salvare oamenilor prin Dao”.
În calitate de călugăr junior, Ji pregătea masa pentru alţi călugări din mănăstire. Muncea din greu şi continuu, dar cu toate acestea, în comparaţie cu cei mai mulţi călugări din mănăstire, era îmbrăcat neglijent, în zdrenţe, iar uneori mânca chiar şi carne. O dată, a luat şi a vândut nişte haine foarte scumpe, care aparţineau unui călugăr senior. Mai pe scurt, el era foarte popular, dar, de asemenea, fiind foarte imprevizibil îi irita pe ceilalţi călugări, ceea ce i-a adus şi porecla “Ji – călugărul lunatic”.
Era o stradă fără nume, pe care locuiau mulţi oameni săraci. Printre ei se afla şi un cuplu în vârstă, care aveau un mic atelier unde fabricau, reparau şi vindeau evantaie, dar abia dacă aveau din ce să trăiască. Sufereau de foame şi sărăcie.
Într-o zi, un călugăr sărac, în zdrenţe, a intrat în micul atelier, lăsându-şi evantaiul pentru a fi reparat. Bătrânul s-a uitat la evantaiul stricat, spunând cu un zâmbet amar: e prea uzat pentru a putea fi reparat. Totuşi, înainte să mai poată spune ceva, a plecat. Cu toate că erau foarte săraci, călugărul şi mai sărac le-a trezit simpatia, aşa că au hotărât să-i înlocuiască evantaiul cu unul nou, fără să-i spună.
În momentul în care călugărul s-a întors, două ore mai târziu, cuplul în vârstă i-au dat un evantai nou nouţ. Călugărul a rămas surprins de noul evantai, lăsând banii pentru reparaţie. După ce a ieşit din magazin, călugărul s-a întors şi a şoptit ceva uşii zâmbind.
După aceea, cuplul în vârstă a găsit un pergament nou, apărut pe uşă, în care se spunea: “Meşteşugul excelent vine cu munca grea şi inima binevoitoare” şi “Evantaiul frumos găseşte bogăţie şi noroc în artă”.
Această istorie s-a răspândit foarte repede, făcându-i pe mulţi să viziteze atelierul cuplului în vârstă, care a început să meargă din ce în ce mai bine, astfel că ei nu mai aveau grija bucatelor.
Mai târziu, oamenii şi-au dat seama că acela fusese călugărul Ji Gong, astfel că strada a fost mai apoi numită Aleea Evantaiului.

Acasa