Tu cat suflet pui in iubirea ta ??!! Dar tu, care ai uitat de iubire ??!!! Dar tu care-ti aduci aminte cand si cand ca mai trebuie sa si iubesti ??!!!
E grea problema asta cu asocierea intre suflet si iubire?? !!
Va spun ca nu e chiar asa !!!
Ca nu poti iubi fara sa pui si un strop de suflet, asta precis ca e adevarat !!Acum insa mai este si problema daca sufletul tau este deschis spre a oferi iubirea ta toata, nealterata !!
Spui mereu ca iubirea ta este unica, este de nepretuit..Asta chiar asa si este !! De ce ?!! Pentru ca orice iubire are unicitatea ei. Nimeni nu are un sablon in a iubi. Nimeni nu are o reteta de succes . Totul este unic pentru fiecare luat in parte. Barbat sau femeie, fiecare iubeste asa cum simte .
Pentru cei din exterior poate parea ceva banal. Unii vor zambi si vor spune…..ei lasa ca se iubesc asa ca toata lumea ! Nu e nimic special in iubirea lor !!!
Si totusi ceva speciat este…. Lucru stiut numai de cei doi. Poate e si normal sa fie asa.
Particularitatile umane ne diferentiaza, asa ca si sufletul fiecaruia dintre noi este altfel, gandirea si simturile noastre reactioneaza altfel…
De exemplu de la simplu sarut, unde pui suflet, este ceva ce transmite acel fior al daruirii, pana la daruirea trupeasca, asa cum este lasata de la natura…!!!
Sufletul, parte integranta a noastra ca si fiinte umane, are acele sinusoide inegalabile, care ne fac de la moment la moment sa rezonam cu cel pe care-l iubim..!!!
Saruti iubita sau iubitul, dar simti nevoia acelei atingeri, acel luat in brate, acea apropiere a trupurilor… Poti sa fi in casa sau in parc, pe o banca sau in timp de dansezi, dar atingerea aceea parca te apropie sufleteste si mai mult unul de celalalt!
Nu te poti detasa de acea persoana, in fuga, pentru ca ar fi o impietate, un sacrilegiu, e ca si cum ai fi spus….gata mi-am facut datoria !!!
Dar niciodata nu e asa !!!
Priveste cu atentie cum tinerii isi pecetluiesc dragostea prin sarut. Mainile celor doi au trairi, au atingeri, au cautari, tocmai pentru ca sufletul simte asta si dicteaza inimii si mintii noastre sa facem acele gesturi..!!!
Nimeni nu ne forteaza sa facem ceva, totul vine involuntar. Saruti pentru ca iti doresti gustul buzelor celuilalt, iti doresti caldura, delicatetea, dar si senzatia aceea cand plutesti, cand te abandonezi, cand cauti sa simti si sa oferi !!!
Simti nevoia apropierii pentru ca iubirea ta are contur, are suflet, are pasiune. Nu esti constient de ce ti se intampla.
Daca urmaresti cu privirea un indragostit care s-a despatit de iubita lui, sau iubitul ei, vei vedea stadiul de plutire, de beatitudine, de uitare de sine !!!
De aici si zicala “e cu capul in nori”, e “imprastiat”, e “distrat” !!! Totul pleaca de la gandul care-ti fuge la acea senzatie unica, pe care o vrei repetabila cat mai cu putinta. Iti vine sa-ti rechemi iubita sa fii cu sufletul topit total in sufletul ei, sa ai acea bucurie unica, sa crezi ca totul incepe si se sfarseste cu el si cu ea…!!!!
De asta spun, sufletul si iubirea , formeaza acea comuniune unica in trupul fiecaruia, ca sansa noastra este sa ascultam porunca inimii si sa nu uitam nici o clipa ca, dragostea este fenomenul care poate muta muntii din loc, poate opri razboaie, poate insenina cerul, poate sa te faca cel mai special om de pe planeta !!!!
http://gandurileschimbaviata.info/

Degeaba o iubesc eu o viata intreaga daca ea nu ma iubeste.Oare femeile isi dau seama ca si noi avem suflet si ne doare?Si noi poate suferim mai mult ca ele dar ele nu stiu si nu isi da nici seama de acest lucru.Pacat.
Ioan,
Intr-o iubire adevarata sunt 2. Nu poti iubi pe cineva care nu te iubeste. Aia e doar indragosteala de moment, si care dupa o perioada de agitatie de zici sa s-a sfirsit pamintul cu tine, trece ca si cum nu a fost. Vezi amatitii aia care se sinucid din amor…
Iubirea adevarata este reciproca si ori ce ai face ramine in tine o viata. Fie ca esti impreuna cu ea sau nu.
Stiu ca doare la fel…numai ca multi barbati sunt orgoliosi si nu arata. Considera ca e o slabiciune asta. Nu inteleg ca de fapt este lasitate.
Nu suferiti mai mult…la fel. Toti avem acelasi suflet.
Frumusetea iubirii este puterea noastra de a trece prin viata. Fara ea ne transformam in ce nu dorim sa fim, numai ca nu ne dam seama.
Multi dintre noi se casatoresc si fac copii crezand ca asta e implinirea pe lumea asta. Daca am stiut atunci ca cel ales este cel menit am fost cei mai norocosi, daca nu, vom avea o viata fara stralucire si o vom resimtii ca fiind foarte grea si goala.
Cei care nu sunt fericiti ca nu si-au intalnit asa zisul suflet pereche, vor cauta tot timpul sa-si umple viata cu nimicuri. Averi, obsesii si rautati gratuite fata de alti oamenii. Nefericirea este singura „boala” care transforma omul intr-o fiinta care are tot felul de defecte si vicii.
Daca ai sansa sa iubesti cu toata fiinta ta, nu trece nepasator, vei regreta pana la sfarsit.
Frumos spus dar am doua amendamente.
Cu toate astea sunt oameni care isi gasesc resursele in ei de a imbatrinii frumos, de o bunatate si noblete a sufletului rara. Acei oameni si-au transformat propria nefericire in bucurie adusa altora iar ei la rindul lor sunt macar multumiti ca nu au trait chiar degeaba.
Spui ca „Daca ai sansa sa iubesti cu toata fiinta ta, nu trece nepasator” – aici nu prea e asa. Cel care a ajuns sa iubeasca, nepasator nu are cum sa fie. Doar chin, dor si sentimentul de neimplinire cu care trebuie sa traiasca daca alege prost.