Ultimii cinci ani din bilanţul marilor angajatori ilustrează schimbarea structurală a pieţei muncii din România: se pierd slujbe calificate în industrie şi se câştigă altele în retail, pe salarii mai mici. Cum s-a ajuns în această situaţie?
MARII ANGAJATORI S-AU MICŞORAT, IAR PĂTURA DE COMPANII CARE A FĂCUT ANGAJĂRI MASIVE S-A SUBŢIAT CONSIDERABIL ÎN CRIZĂ. Business Magazin a pus în oglindă zece mari angajatori care au făcut cele mai multe recrutări şi zece care au restructurat personal masiv în perioada 2008 – 2013, iar rezultatele arată că, deşi economia pare că şi-a mai revenit în statistici, s-au făcut concedieri cu volume mai mari prin comparaţie cu recrutările.
În total, topul celor mai mari zece angajatori care au făcut concedieri au cu 55.000 de angajaţi mai puţini faţă de 2008, în timp ce efectivele de personal al celor zece companii care au făcut cele mai multe angajări în criză au crescut cu 36.000 de oameni în ultimii cinci ani.
Compania din care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în criză este producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom, care este de altfel şi cel mai mare angajator privat din economie. Aflată într-un amplu proces de restructurare încă de la privatizare, Petrom a raportat anul trecut 10.800 de salariaţi în minus faţă de anul 2008, rămânând cu circa 19.000 de salariaţi. Remarcabil este însă că 2013 a fost anul în care compania a raportat un profit record de peste un miliard de euro, raportat la afaceri de 5,4 miliarde de euro.
Pe locul doi în topul restructurărilor se află Poşta Română, compania de stat care este totodată şi cel mai mare angajator din economie şi care şi-a redus efectivul de personal cu peste 6.700 de oameni din 2008 până în prezent.
”Procesul de restructurare a avut ca obiectiv, pe termen scurt, restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei. Asta, pentru a asigura premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată începând cu luna ianuarie 2013. |n cadrul procesului de restructurare a companiei au fost disponibilizaţi 3.650 de angajaţi (în 2013 – n.red.)„, au motivat, prin e-mail, reprezentanţii departamentului de analiză şi comunicare din cadrul Poştei Române nevoia de restructurare din companie. Angajaţii concediaţi au primit plăţi compensatorii în funcţie de vechimea în companie, astfel că aceştia beneficiază în prezent de indemnizaţie de şomaj, dar şi de un ”venit de completare„, calculat ca diferenţă între salariul din ultima lună al angajatului concediat şi valoarea indemnizaţiei de şomaj. Numai anul trecut, din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost alocate 7,4 milioane lei pentru plăţile corespunzătoare personalului disponibilizat de la Poştă.
CONCEDIEREA ANGAJAŢILOR DE LA POŞTĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE DOTAREA ŞI VOLUMUL DE MUNCĂ RĂMÂN NESCHIMBATE, CONDUCE LA SITUAŢII PE CARE LE OBSERVĂM CU TOŢII CA CETĂŢENI CARE UTILIZEAZĂ SERVICIILE RESPECTIVE: ANGAJAŢI SUPRAAGLOMERAŢI ŞI DEMOTIVAŢI, COZI MARI ŞI SERVICII NEPERFORMANTE“, este de părere Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, care motivează că încheierea de contracte păguboase sub conducerea unor manageri numiţi politic şi lipsa unei strategii eficiente au condus Poşta Română spre pierderi.
O altă companie privată care a ieşit în evidenţă printr-un număr mare de restructurări în ultimii ani este furnizorul de transport şi procesare a numerarului G4S Cash Solutions, parte a grupului de servicii de securitate G4S, care a renunţat, din 2008 până anul trecut, la aproape 2.500 de angajaţi (adică la peste 40% din totalul personalului).
”Motivul principal pentru care a fost necesară restructurarea G4S Cash Solutions a fost clar intrarea în perioada de criză şi îngheţarea sau chiar diminuarea bugetelor de cheltuieli ale companiilor cu care colaboram. Prima restructurare masivă a fost în 2010, în urma pierderii unuiclient important care, din lipsă de bani, a renunţat să mai plătească facturile, noi după 6 luni am hotărât să suspendăm contractul, iar clientul a internalizat activitatea chiar dacă nu mai respecta condiţiile prevăzute de lege pentru procesarea şi transportul valorilor. A doua restructurare a venit din necesitatea de a ne optimiza şi a rezista în piaţă„, a explicat Octavian Călin Mârza, chief operating officer în cadrul G4S România. El a mai spus că unul dintre costurile importante, care nu pot fi ţinute sub control de companie, este combustibilul folosit pentru activitatea de transport valori şi de aceea, pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare, a fost nevoie de o creştere a productivităţii şi de a reduce numărul de salariaţi. Spre deosebire de pachetul generos de la Poştă (unde a existat contract colectiv de muncă), angajaţii concediaţi de G4S au beneficiat de contravaloarea perioadei legale de preaviz, deşi nu au mai fost chemaţi la muncă, de plata zilelor de concediu neefectuat şi de câte un salariu compensatoriu.
O situaţie mai bună au avut-o angajaţii care au părăsit voluntar combinatul siderurgic ArcelorMittal din Galaţi, companie care a raportat 6.600 de angajaţi în minus faţă de 2008 şi a fost afectată puternic de scăderea comenzilor din această industrie la nivel global încă de la începuturile crizei.
”Au fost preferaţi cei care doreau să intre voluntar în restructurare. Mare parte au fost persoane care se ocupau şi de agricultură sau persoane care aveau puţin timp până la pensie„, a spus Bogdan Hossu de la Cartel Alfa, care a mai precizat că schema de plecări voluntare a oferit angajaţilor ArcelorMittal echivalentul salariilor pentru o perioadă de doi ani.
Dacă firme precum ArcelorMittal Galaţi (siderurgie), Hidroconstrucţia (construcţii) sau Romsilva (silvicultură) au efectivul de personal cu câteva mii de persoane în minus faţă de acum cinci ani, la polul opus stau companii precum retailerul alimentar Kaufland, care a făcut peste 5.000 de angajări în perioada crizei, sau Mega Image, care a avut una dintre cele mai agresive strategii de dezvoltare şi care a recrutat mai mult de 4.000 de persoane în ultimii ani.
”Se pierd locuri de muncă în activităţi ce necesită competenţe (industrie) şi se câştigă locuri de muncă în servicii, comerţ, unde competenţele sunt limitate şi câştigul este volatil, temporar, iar angajatul – simplu de înlocuit. Efectul este obţinerea de venituri mai mici, lipsa de politici care să genereze cât mai multe locuri de muncă creative, inovative„, a explicat Cristian Pârvan, secretarul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). O soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii este multiplicarea proiectelor de tipul laserului de la Măgurele sau clusterului IT de la Cluj, însă pentru acest lucru este nevoie de oameni competenţi care să ia astfel de decizii, crede el.
Iar influenţa noilor tehnologii începe să înlocuiască angajaţii cu roboţi sau alte sisteme informatizate care preiau sarcinile umane. Poate unul dintre cele mai vizibile exemple în acest sens este chiar în piaţa de securitate, unde tot mai mulţi bodyguarzi sunt înlocuiţi cu sisteme video de supraveghere, lucru confirmat şi de marii angajatori.
”Un motiv pentru care în piaţă s-a ajuns la restructurări masive a fost şi creşterea tehnologiei în diverse domenii de activitate, lucru care a dus la înlocuirea resursei umane cu echipamente, care într-adevăr reprezintă investiţii, dar deprecierea lor este mai ieftină decât costul salarial lunar. Şi acesta va fi un trend continuu în diferite industrii„, a mai spus Mârza.
Pe lângă comerţ, un alt sector în care angajările au explodat în perioada de criză este cel al muncii temporare, unde activează companii care ”închiriază„ angajaţi, pentru o perioadă care începe de la câteva luni, pentru companii care activează în sectorul componentelor auto, de exemplu, şi care au nevoie de un volum mai mare de salariaţi în perioade de vârf de producţie.
Astfel, numărul de angajaţi ai ManpowerGroup a crescut de mai bine de trei ori în ultimii cinci ani, compania oferind spre închiriere peste 3.400 de salariaţi anul trecut.
”O parte din companiile existente deja pe piaţa românească şi-au sporit cererea de personal, atât pe proiectele existente, cât mai ales în implementarea unor proiecte noi de dezvoltare. Apoi, există o serie de companii noi care încep să investească în România pentru că întrevăd perspective pozitive, însă acestea sunt deocamdată de scurtă durată, şi doresc deci să beneficieze, pe această piaţă nouă, de flexibilitatea şi scalabilitatea forţei de muncă temporare„, a explicat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.
|n prezent, România nu mai are nicio companie cu mai mult de 30.000 de salariaţi, iar restructurările ”coloşilor„ de stat sunt văzute, pe de-o parte, ca optimizări de costuri şi procese, pentru că firmele de dimensiuni mari sunt mai greu adaptabile şi puţin flexibile. Totuşi, importanţa şi puterea pe care le are o companie mare pe o piaţă, capacitatea de specializare şi tradiţia sunt doar câteva dintre avantajele menţinerii unei companii la dimensiuni mari.
”Din păcate, se manifestă din ce în ce mai accentuat tendinţa companiilor de a evita aceste responsabilităţi (faţă de angajaţi, faţă de mediu) prin fenomenul subcontractării, care mută aceste costuri până se pierd şi cu greu mai pot fi trase la răspundere. Restructurările ar fi trebuit să fie mai bine gândite, deoarece cele realizate au permis numai pierderea segmentelor de piaţă câştigate cu greu de-a lungul anilor„, a mai spus Bogdan Hossu de la Cartel Alfa.
http://www.businessmagazin.ro/
