Istoria zbuciumată a Mănăstirii Chiajna, un loc plin de legende şi fenomene stranii

 

Mănăstirea_Chiajna_-_Giulești_

Un monument istoric aflat la marginea Bucureștiului, mânăstirea Chiajna, este aflată la limita cartierului Giulești-Sârbi, lângă o groapă de gunoi, subiect al multor mituri urbane și legende.

Construcţia Mănăstirii Chiajna a început în timpul domniei lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1774–1782) şi a fost finalizată în timpul fanariotului Nicolae Mavrogheni (1786–1790). A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime şi 17 înălţime, ziduri groase de 1 şi 2 metri.

Avea să devină unul dintre cele mai semnificative lăcașuri de cult românești ale vremii, dar nu s-a întâmplat așa, legenda spunând ca biserica ar fi blestemată.

Ruinele trecutului

Biserica a fost bombardată de turci chiar înainte de sfințire așa că preoții nu au slujit niciodată. Aceştia crezuseră că acolo ar fi fost mai degrabă o cetate şi din acest motiv au încercat să o distrugă. Astfel, toate actele ei au ars în întregime.

Construcția a rămas în picioare, cu toate acestea. Abia în anul 1977 s-a prăbușit turla din cauza cutremurului. Împrejurimile edificiului întăresc miturile ţesute de-a lungul vremii, în jurul mănăstirii: două cimitire vechi flanchează, de-o parte şi de alta, mănăstirea, iar groapa de gunoi din apropiere paralizează împrejurimile cu aspectul neplăcut.

Povestea mănăstirii a început prin secolul XVIII, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Deşi a fost construită ca să servească drept lăcaş de cult, mănăstirea nu a ajuns să fie sfinţită, asta din cauză că, după ce a fost luată cu asalt de turci, a devenit loc de refugiu pentru bolnavii de ciumă.

Legenda spune că, în jurul anului 1800, o epidemie de ciumă ar fi lovit populaţia din zonă. Se spune că însuşi mitropolitul Ţării Româneşti de la acea vreme, Cozma, ar fi fost răpus de teribila boală, chiar în această biserică.

Blestemul clopotului

Clopotele mânăstirilor din Țara Românească se auzeau în două situații, cu secole în urmă: : în timpul slujbei sau atunci când turcii se vedeau la orizont. În ziua de astăzi, în ruinele mănăstirii de la marginea Bucureştiului, se mai pot auzi clopotele terorii de odinioară.

Clădirea a fost lăsată în paragină, dar cei ce locuiesc în zonă spun că din Mănăstirea Chiajna încă se aud bătăile de clopote, mai ales în zilele cu lună plină, deşi clopotul ei a fost distrus. Credincioşii sunt de părere că acest lucru se întâmplă pentru că lăcaşul nu a fost sfinţit atunci când a fost ridicat.

Alţi oameni ai locului spun că, de fapt, clopotul a fost furat după ce a fost dat jos din turlă.

Fenomene stranii

Cele mai ciudate legende ale Capitalei se învârt în jurul ruinelor Mănăstirii Chiajna din Giuleşti-Sârbi. Fantome, dispariţii stranii şi boli groaznice,  toate au fost puse de localnici pe seama bisericii abandonate, imediat după ce a fost construită.

Crime şi fantome, toată lumea ştie despre ele că s-ar fi întâmplat aici, dar foarte puţini au văzut cu ochii lor.

Singurele întâmplări sigure sunt crimele care au avut loc în apropiere de această mănăstire, despre care chiar şi criminaliştii din Poliţie le-au denumit generic ca fiind de fapt „blestemul mănăstirii Chiajna”.

 

http://www.worldwideromania.com/

Acest articol a fost publicat în LEGENDE. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns