Medical Ortovit SRL, o societate privată al cărei domeniu de activitate este comerţul cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice în magazine specializate, își desfășoară activitatea comercială chiar în saloanele Spitalului Clinic Colentina din București. Un reprezentant al firmei „umblă ca un poştaş” prin cele două secţii de chirurgie ale unităţii medicale, cu teancul de facturi şi chitanţierul după el, obligându-i pe pacienţi, astfel, să plătească diverse dispozitive şi materiale sanitare (folii incizie, pansamente, halate sterile pentru medici, etc.) care ar fi fost folosite în timpul intervenţiilor chirurgicale. Sumele colectate de la fiecare bolnav în parte sunt cuprinse între 150 şi 600 de lei.
ZIUAnews vă va arăta cum funcţionează o astfel de schemă chiar în interiorul unui cunoscut spital de ortopedie din Capitală.
Românii cu probleme ortopedice, care au nevoie de diferite tipuri de dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale, au dreptul, potrivit legii, la proteze GRATUITE, decontate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Teoretic, bolnavii cu astfel de afecţiuni trebuie să beneficieze de gratuitatea internării, a intervenţiilor chirurgicale, a dispozitivelor medicale şi tratamentelor de care au nevoie. Practic, după ce completează tone de documente şi stau pe listele de aşteptare luni de zile, pentru a primi implanturile decontate de Casele de Asigurări, aceşti bolnavi ajung să renunţe la dreptul lor la sănătate, copleşiţi de „cheltuielile neprevăzute” din spitalele publice, sau se văd nevoiţi să plătească sute de euro unor firme private care căpuşează sistemul sanitar românesc.
Un pensionar din Bucureşti, recent operat la Spitalul Clinic Colentina pentru montarea unei proteze la picior, ne-a relatat cum „merg lucrurile”, la secţiile de chirurgie ale unităţii medicale.
Aici, pe lângă medicamentele pe care sunt trimişi să şi le cumpere singuri, pacienții abia ieşiţi din operaţii se trezesc că trebuie să plătească sume considerabile pe produse sanitare despre necesitatea cărora nu au fost informaţi înainte.
Cu girul medicilor, pe numele bolnavilor internaţi la secţiile de chirurgie ale instituţiei, compania Medical Ortovit SRL emite facturi pe care sunt trecute aşa-zise „pachete” pentru braţ, antebraţ, şold, ş.a.m.d., ce cuprind diverse materiale sanitare (precum: folii incizie, pansamente, „seturi câmpuri” pentru mai multe zone anatomice, etc.) pentru care pacienţi „taxaţi” nu numai că nu și-au dat vreodată acordul să le cumpere, dar nici măcar nu le-au văzut și susţin că nu au nici cea mai vagă idee dacă acestea au fost sau nu folosite în timpul intervențiilor chirurgicale. Mai mult, bolnavii sunt obligați în acest fel să achite inclusiv halatele sterile pentru chirurgi.
„Umblă ca poştaşul, cu tolba după el”
„A doua zi după ce am fost operat – nici nu mă dădusem jos din pat, că nu puteam să mă mişc şi nici nu mă dezmeticisem bine după anestezie – un tinerel a venit şi mi-a adus două facturi, care împreună făceau vreo 300 de lei. Erau pe numele meu, cu adresă, cu CNP, cu tot. L-am văzut de mai multe ori, umblă ca poştaşul, cu tolba după el, are teancul de facturi la subraţ şi chitanţierul în mână. Am plătit, ce puteam să fac!? Noroc că eram pregătit, erau şi copiii la mine… Doi ani am adunat bani din pensie, numai să mă fac bine. Cu medicamente, cu atenţii, facturi, cu tot, m-a costat peste 2.000 de lei”, a povestit, pentru ZIUAnews, G.L., un pacient din Bucureşti, care a preferat să nu-şi devoaleze identitatea, din motive lesne de înţeles.
După ce am stat de vorbă pe holurile spitalului cu mai multe persoane internate pe secţiile de chirurgie, am aflat că sumele de pe facturile înmânate pacienţilor de către reprezentantul societăţii Medical Ortovit SRL variază, de la caz la caz, între 150 şi 600 de lei.
ZIUAnews a intrat în posesia câtorva facturi şi procese verbale de predare-primire emise de Medical Ortovit SRL şi înmânate cumpărătorilor direct la pat.
După cum se poate vedea în imagini, la adresa punctului de lucru figurează „vânzare cu amănuntul”, iar ca modalitate de plată este trecut „numerar”.
Interesant de remarcat este că produsele facturate către pacienţi sunt livrate ulterior intervenţiilor chirurgicale.
Sănătatea, un lux pe care românii nu şi-l permit
Pensionarul în cauză ne-a mai povestit că a sunat la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, pentru a se interesa dacă pacienţii care îşi cumpară singuri medicamente şi materialele necesare intervenţiei pot cere ulterior rambursarea banilor.
„Cei de la CASMB s-au arătat foarte surprinşi de ce le-am povestit şi mi-au spus că nu este normal ce s-a întâmplat, să-mi dea factură pe materiale pe care eu nici nu le-am văzut. Mi-au recomandat să scanez facturile şi să le trimit la ei”, ne-a mai relatat bărbatul.
„Eu n-am atâţia bani. Am plecat acasă. O să mor handicapat”
Din cauza acestor cheltuieli suplimentare şi neprevăzute la internare, mulţi bolnavi renunţă şi la intervenţiile chirurgicale gratuite la care au dreptul şi la dispozitivele medicale decontate de CNAS, pentru care aşteaptă luni de zile.
„M-am bucurat, am zis că scap de dureri, de handicap, când m-au sunat să-mi spună că au aprobat proteza cei de la Casa de Asigurări. A doua zi am şi venit la Bucureşti şi m-am internat. Apoi, când am văzut cum merge treaba şi câţi bani a dat domnul din salon după operaţie şi alţii.. Eu n-am atâţia bani, n-am de unde să-i iau. Am plecat acasă, nu mă mai operez. O să mor aşa, handicapat!”, ne-a mărturisit, cu lacrimi în ochi, un alt pacient, dintr-un orăşel de provincie, care tocmai îşi făcuse externarea.
Managerul Spitalului Colentina tace
Contactat de reporterii ZIUAnews, pentru a ne oferi un punct de vedere oficial cu privire la neregulile din instituţia pe care o conduce, managerul Spitalului Colentina, Dr. Bogdan Andreescu, a refuzat să ne răspundă la întrebări, motivând că este într-o şedinţă. În urma solicitării scrise, am primit doar o amânare. „Am cerut punctul de vedere al medicilor şefi de secţie Ortopedie. Momentan, unul este în concediu, celălalt este în sala de operaţii.
Imediat ce vom avea punctul de vedere, vă vom trimite răspunsul”, ni s-a comunicat prin intermediul purtătorului de cuvânt. Deşi au trecut mai multe ore, până la publicarea acestui material se pare că şeful de secţie nu a ieşit din operaţie.
Un business de milioane
Înfiinţată în 1997, compania Medical Ortovit SRL este deţinută şi administrată de doi medici ortopezi, dr. Mircea Istodorescu şi dr. Vitalie Călăraş, şi a crescut în ultimii ani precum Făt-Frumos din poveste. În plină criză economică, afacerile firmei specializate în comerţul cu materiale și dispozitive ortopedice au prosperat, ajungând pe PRIMUL LOC ÎN TOP PROFIT ROMÂNIA, pe domeniul în care activează.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, dacă în 2005 firma funcţiona cu doar opt angajaţi, în prezent numărul acestora este de 40.
De asemenea, cifra de afaceri a ajuns de la patru milioane de lei în 2005, la peste 20.000.000 de lei anul trecut. Iar profitul a crescut pe măsură: de la circa 400.000 de euro (2005), la peste 1.500.000 de euro (2013).
Nici nu este de mirare că afacerile cu produse medicale au mers de minune, în timp ce mii de alte societăţi comerciale din diferile domenii au intrat în insolvenţă. Pe lângă strategia abordată, pe care v-am descris-o mai sus, societatea Medical Ortovit este abonată şi la banii din sistem.
Mai multe spitale din Bucureşti şi din ţară – printre care şi Spitalul Clinic Colentina – au încheiat contracte, prin atribuire directă, cu firma celor doi medici ortopezi pentru furnizarea de proteze şi implanturi ortopedice, stifturi, plăci, materiale sanitare osteosinteză.
Printre acestea amintim: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi, Spitalul Judeţean Satu Mare, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Șefii CNAS au promis sancțiuni
La finalul anului trecut, după scandalul izbucnit la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) – la momentul respectiv, președintele instituției era Cristian Buşoi – anunța că, în 2014, spitalele care vor trimite bolnavii să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare vor fi aspru sancţionate.
„În 2014 vom fi mult mai stricţi în ceea ce priveşte achiziţia de medicamente şi materiale sanitare şi vom institui sancţiuni pentru cei care trimit pacienţii să-şi cumpere medicamente şi materiale sanitare, deşi aceste produse sunt decontate de către casele de asigurări de sănătate”, a declarat Buşoi, precizând că aceste măsuri vizează în mod special spitalele în care există acest „obicei”, nu şi acele unităţi sanitare în care apar cazuri accidentale.
„Atenţionăm că, pentru 2014, unul din obiectivele majore este acela ca niciun asigurat, din contribuţia căruia funcţionăm şi noi, să nu fie pus să procure medicamente”, mai preciza conducerea CNAS, în noiembrie 2013.
