Aici erau bucurestenii cu singe albastru ( adica orice dar romanesc prea putin sau deloc). Pe romanii ii geseai in mahalale si servitori in casele astora care se plimbau „la bulivard”.
Calea Victoriei era considerată în urmă cu ani buni, inima care făcea Bucureştiul să aibă viaţă, zona în care oameni de orice vârstă ieşeau să se plimbe şi să îşi expună ţinutele cele mai scumpe. Majoritatea bucureştenilor purtau pălării, iar terasele, hanurile şi cofetăriile erau nelipsite de pe celebra arteră bucureşteană.
Construită în 1692, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, artera numită în trecut Podul Mogoşoaiei a fost unul dintre cele mai cosmopolite bulevarde, cu o structură caleidoscopică ce îmbina moda vremii cu prezenţa rafinată a oamenilor de cultură bucureşteni.
În perioada interbelică, Calea Victoriei a devenit cartierul general al modei, la fiecare pas existând ateliere ale croitorilor iscusiţi, dar şi oameni dornici să dea comandă de o ţinută creată exact pe gustul şi buzunarul fiecăruia.
Ce făceau oamenii pe Calea Victoriei?
Atmosfera de pe Calea Victoriei în Bucureştiul din vremurile trecute poate fi descrisă simplu: aglomeraţie, eleganţă şi interes. Bucureştenii ieşeau în număr impresionant, zilnic, să se plimbe pe cea mai cunoscută arteră din oraş. Aici se găseaua numeroase cafenele, hanuri şi cofetării, iar oamenii erau încântaţi de oferta celebrei artere.
Într-o prezentare făcută de reprezentanţii Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) se precizează faptul că bucureştenenii ieşeau de două ori pe zi să se plimbe pe Calea Victoriei. De asemenea, artera este descrisă ca fiind „vie ca praful de puşcă“, pe străzi întâlnindu-se oameni cu poveşti de tot felul.
De la tineri care veneau să se întâlnească pentru prima dată cu iubitul sau iubita, oameni eleganţi şi şcoliţi şi până la vânzători ambulanţi de flori, toţi se înghesuiau pe Calea Victoriei în Bucureştiul de altădată. Artera era foarte aglomerată, iar oamenii se strecurau printre maşinile vremii, trăsuri şi birjari dornici să facă un ban cinstit.
