Culmea este că, deși judecătorii și procurorii sunt cei care aplică legea, lor nu li se pare ciudat în niciun fel faptul că legea nu poate fi aplicată în cazul lor. Contactată de ZIUAnews, judecătoarea Daniela Pantazi, purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, a recunoscut că nici ea, nici ceilalți colegi ai săi magistrați nu au întocmite fișe ale posturilor. În argumentarea răspunsului său, Pantazi ne-a spus că „legea nu prevede obligativitatea întocmirii unei fișe a postului”.
Ce prevede Codul Penal
Art. 297 din Noul Cod Penal definește abuzul în serviciu după cum urmează: „(1) Fapta funcţionarului public care, ÎN EXERCITAREA ATRIBUȚIILOR DE SERVICIU, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, ÎN EXERCITAREA ATRIBUȚIILOR DE SERVICIU, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA„.
Judecătorii şi procurorii au susţinut că ei au un statut special, şi, ca atare, nu pot fi încadraţi ca orice funcţionar simplu. Tocmai din acest motiv au lege separată de salarizare, au statut special şi în general, au beneficii nelimitate. Spre comparaţie, între un medic şi un judecător, medicul are şanse mai mari să fie tras la răspundere pentru abuz în serviciu, pentru că el are întocmită şi semnată fişa postului, unde are atribuţiile clar delimitate. Judecătorii şi procurorii sunt scutiţi.
Cazul Piciarcă-Bădescu, precedent pentru magistrați
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au făcut un prim pas în încercarea de a-i scoate pe magistrați din sfera funcționarilor care nu pot fi condamnați pentru abuz în serviciu pentru că nu au fișa postului. Este vorba despre cazul celor trei magistrați de la Curtea de Apel București – Dumitriţa Piciarcă, Liliana Bădescu și Veronica Cîrstoiu – judecați în dosarul lui Dinel Staicu.
Veronica Cîrstoiu este cercetată pentru luare de mită. Însă, întrucât asupra celorlalte două judecătoare, respectiv Dumitrița Piciarcă și Liliana Bădescu, nu s-au găsit sume de bani și nu au putut fi acuzate de comiterea acestei infracțiuni, procurorii DNA au cerut trimiterea lor în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu.
Cazul este pe rol, astfel că rămâne de văzut cum se va soluționa, adică dacă judecătoarele Piciarcă și Bădescu vor fi primii magistrați condamnați pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Achitat pentru că nu avea fișa postului
Pentru a demonstra că în lipsa unei fișe a postului, funcționarii nu pot fi condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, ZIUAnews vă prezintă fragmente dintr-o motivare dată de un judecător din cadrul Curții de Apel București, prin care o persoană este achitată, tocmai din cauza lipsei fișei postului:
„Judecătorul fondului a constatat că nu poate stabili – în concret – care erau atribuțiile inculpatului în cadrul (…) și dacă împuternicirile date acestuia prin împuternicirea depusă în dosarul de ofertă sunt conforme acestor atribuții (…) Având în vedere aceste împrejurări, instanța de fond a constatat că nu poate stabili dacă modul în care a acționat inculpatul în cadrul licitației vizată de prezenta cauză corespunde sau excede atribuțiilor inculpatului în cadrul (…) și nici dacă inculpatul, conform atribuțiilor sale de serviciu, trebuia să cunoască situația litigiilor în care era implicată societatea sau situația societății legată de plata asigurărilor sociale și de plata taxelor în România sau dacă era obligat să solicite și în ce modalitate astfel de relații contabilității, directorului economic, compartimentului/serviciului juridic sau vreunei alte persoane din conducerea societății.
Instanța de fond a mai constatat că, ÎN LIPSA FIȘEI POSTULUI, NU POATE STABILI CARE ESTE RĂSPUNDEREA INCULPATULUI pentru conținutul documentelor pe care le semnează în numele societății, respectiv pentru conținutul documentelor pe care le întocmește în baza datelor sau informațiilor primite de la alte structuri sau alte persoane din cadrul societății. S-a apreciat de către instanța de fond că LIPSA FIȘEI POSTULUI nu poate fi acoperită prin declarații de martori, cu atât mai mult cu cât aceștia au fost ascultați la un interval mare de timp în raport cu data depunerii dosarului de licitație, ceea ce este de natură a impieta asupra acurateții declarațiilor în raport cu atribuțiile pe care inculpatul le-ar fi avut scriptic, dar și cu cele pe care acesta le-ar fi exercitat în fapt (…) Nu în ultimul rând, instanța apreciază că LIPSA FIȘEI POSTULUI nu poate fi acoperită nici prin relațiile atașate în dosarul instanței cu privire la atribuțiile Departamentului (…) din cadrul (…), acestea având un caracter general și nefăcând referire la funcția de (…)”.
