Am spus-o si o voi spune de cite ori am ocazia, ca cel mai important factor pentru a se reveni economic, este increderea la toate nivelele, atit in sectorul privat cit si in cel public, cit si intre ele. Nu se va putea face nimic pe fondul acestui sistem capitalist, unde minciuna a devenit o regula generala si unde cetateanul a pierdut orice incredere in system, in institutiile lui si in functionari lui. Nu se poate face nimic, atita timp cit bancile editeaza contracte “vulnerabile” pentru cei ce imprumuta, atacabile si valorifica naivitatea unor cetateni care semneaza fara sa li se spuna ce semneaza, nu se poate face nimic atita timp cit noi nu citim si nu ne informam inainte de a lua o decizie si a semna un act, crezind ca sintem inteligenti si avem relatii in caz ca lucrurile nu merg bine, nu se poate face nimic atita timp cit in sistemul informational sint oferite adevaruri trunchiate, jumatati de adevaruri sau minciuni si nu va exista transparenta.
Pentru ca toate astea sa existe, trebuie sa existe un cadru legal, sa existe capacitatea oamenilor de a intelege ca pot pierde totul daca abuzeaza sistemul, trebuie sa intelegem ca fraudind sistemul, nu facm altceva decit sa ne luam singuri banii din buzunar. Sistemul trebuie sa se bazeze pe un echilibru intre avantaje, pentru cei ce il servesc corect si dezavantaje pentru cei ce il fraudeaza si care pot iesii din sistem intr-un mod destul de dur.
Am spus ca exista solutii in cazul schimbarii sistemului si cred in ele. Am mai spus ca asa cum capitalisti gasesc solutii socialiste pentru a oprii revolte ale maselor, chiar daca reusita lor in acest sistem capitalist este provizorie, stinga poate gasii solutii, cu conditia sa se explice mecanismele si cei ce le explica sa se faca intelesi, cu conditia crearii unor mecanisme economice care sa nu poata fi fraudate, iar in cazul fraudei, cel in cauza sa fie scos automat din sistem.
In sistemul economic este greu sa repari o eroare, pentru ca in general economistii dezvolta rapoarte economice pe baza unor date statistice si mai putini dintre ei au abilitatea de a crea mecanisme eficiente.
Datorita lipsei posibilitatilor de finantare din cauza restrictiilor aplicate de banci asupra micilor producatori si in general afacerilor mici si medii, restructurarea acestor afaceri, care este si trebuie sa fie primordiala pentru orice conducere a societatii, chiar daca ne numim socialisti, se poate face prin eliberarea de „mini bond-uri”, adica actiuni la firmele mici si medii, care nu au posibilitatea de a specula la Stock Exchange sau pe piata de capital.
In Marea Britanie aceste “mini bond-uri” sint mai mult un fel de imprumuturi decit bond-uri insasi, prin mecanismele care le implica, dar nu exista posibilitatea comercializarii lor sau a specularii lor.
Aceste bond-uri, permit individualilor, persoanelor private, sa imprumute bani direct micilor si mediilor afaceri, aceste persoane nefiind inregistrate ca oameni de afaceri sau companii financiare. Deci se scot de la saltea bani care au fost blocati si se da o viteza de circulatie a banului in economie, in asa fel incit in fiecare ciclu, eficienta sa fie cit se poate de mare.
Compania londoneza King of Shaves, care produce lame de ras, dar nu are un nume mare pe piata, a emis mini bond-uri si ofera celor care achizitioneaza aceste mini bond-uri, o dobinda de 7% pe an, in felul acesta atragind un capital destul de mare din zona privata, multi oameni avind incredere in produsele lor si crezimd in expansiunea lor pe piata, depunindu-si banii in cadrul firmei.
O alta firma este Naked Wine, un vinzator de vinuri online, care ofera mini bond-uri pentru care plateste la recuperare, o dobinda de 10% pe an pentru achizitionarea de vin si 7% pentru cei ce ofera cash pentru extinderea activitatii comerciale a companiei.
In felul acesta se rupe legatura cu bancile jefuitoare capitaliste, nu mai exista cheltuieli cu achizitionarea de bond-uri de catre companie si viteza de circulatie a fondurilor este cu mult mai mare.
http://www.rsmchiolim.com.sg/res_pub/Talking-Points-Mini-bond-in-italy.pdf
Ceea ce insa trebuie avut in vedere la nivel macro, este ca banca centrala sa gaseasca pirghiile legale de control al acestei activitati printr-o politica monetara, iar guvernul sa aiba in vedere masuri fiscale pentru stimularea cumparatorilor privati de mini bond-uri.
Exista posibilitatea atit in plan local cit si national, ca anumiti cetateni sa fie interesati in a investii in aceste mini bond-uri si a cistiga atit prin economia locala, care va angaja personal si deci un volum de taxe mai mare destinat educatiei si sanatatii, dar si niste taxe care ar trebui sa fie minime pentru cei ce cumpara mini bond-uri in diverese zone ale mici economii.
In acest fel pot lua fiinta o serie de ateliere, restaurante si retele mici de magazine specializate pe diferite produse, care nu au acces la finantare. Este un cistig major si in agricultura si turism si duce la crearea unei „coalitii civilizate” intre membri societatii.
Problema care se pune, este daca aceste moni bond-uri vor fi suficient de puternice pentru a supravietuii atunci cind dobinzile vor creste major.
Solutia ar fi gasirea graduala a unor circuite economice in concordanta cu dezvoltarea zonei si perspectivele care le poate oferii, in concordanta cu o legislatie de natura sa stimuleze acest fel de investitii.
In Republica Dominicana, atit la Santo Domingo, Puerta Plata cit si in alte orase turistice, ei au niste mecanisme asemenatoare, dar chiar mai interesante. Hotelurile si chiar restaurantele, emit mini bond-uri furnizorilor de diverse materiale catre aceste obiective economice. De exemplu, pentru alimentele achizitionate de aceste unitati comerciale, ei ofera furnizorilor de la ferme sau mici intreprinderi producatoare, aceste mini bond-uri contra marfa pentru perioade diferite, prevazute in contract la fel ca si dobinda anuala, iar angajatii unitatilor furnizoare isi iau anual sume ca bonusuri de la investitia in mini bond-uri, in acest fel fiind interesati de calitatea produselor care le livreaza si continuitatea contractului.
La fel se intimpla si cu furnizorii de covoare, prosoape si alte consumabile, fiecare parte fiind interesata in colaborare, iar dobinda anuala fiind intre 4 si 7%.
Este un sistem mult mai bun decit cu plata la vinzare, chiar daca implica un mic blocaj financiar la nivelul firmelor furnizoare, blocaj asupra caruia intervine constructive statul prin diferite pirghii, pentru ca banii ramin la unitatile economice care au eliberat mini bond-uri si isi pot mari volumul de activitate si in concordanta, pot cumpara mai multe produse de la furnizorii actuali.
Este si unul din motivele pentru care multe unitati din turism, arata destul de bine si servirea este pe masura. Acest sistem functioneaza ca un lant in economie si o cointersare a unor lanturi care nu sint la vedere, de producatori si consumatori in economie.
Acest sistem poate dezvolta respectul si marii calitatea produselor in rindul micilor companii, prin investitii private in mini bond-uri sau investitii in cascada intre mici unitati economice.
Ceea ce trebuie spus, insa din cauza spatiului, nu pot dezvolta subiectul in intregime ci numai principial, este faptul ca statul intervine extrem de intelligent in toate fazele, facind ca fiecare sa fie interesat, prin diferite politici, fiscale, monetare, scutiri de impozite, taxe preferentiale, oferirea de avantaje materiale si asa mai departe.
Decit sa arunce banii ca niste prosti, liderii romani ar fi putut sa creeze un sistem care ar fi fost functional si crea o educatie in economie. Dar cel mai sigur este ca ii depaseste mental.
Sint o sumedenie de solutii, dar trebuie sa intelegem ca legea inteligent conceputa si respectul intre noi, va aduce respectul celor din afara tarii si vom putea sa incepem constructia.
Romanii trebuie sa inteleaga acest lucru, este obligatoriu, si mult mai usor decit sa ne plingem unii de altii si sa batem pasul pe loc in amuzamentul unui intreg glob….
Se poate….
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
