Între 2007 şi 2012, România nu a atras nici jumătate din fondurile europene pentru simplu fapt că acestea au existat doar pe hârtie, luând o altă destinaţie decât ţara noastră • După ce că a absorbit doar 4,1 miliarde de euro din cele 9,6 cu care a contribuit la bugetul UE, România a mai pierdut alte 300 de milioane de euro din diferența de curs valutar
Curtea de Conturi a constatat că, din 2007 şi până la 31 decembrie 2012, la nivelul administraţiei publice a României, absorbţia fondurilor europene s-a situat sub nivelul de 15%. Instituția a arătat că „începând cu anul 2011, o dată cu apariţia fenomenului de indisponibilităţi temporare de bani, pentru a fluidiza circuitul fondurilor europene, statul român a <<împrumutat temporar>> Uniunea Europeană prin asigurarea din resurse proprii a fondurilor care, în mod normal, trebuiau să fie puse la dispoziţie de către CE”.
Raportul recent al Curţii de Conturi a României meţionează, negru pe alb, că „în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile, în perioada 2007-2012, cheltuielile definitive din bugetul public, aşa cum rezultă din analiza conturilor anuale de execuţie ale bugetului general consolidat pentru perioada analizată (6 ani), au constat în cheltuieli din bugetul public pentru derularea proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile în sumă totală de 42.080.537.562 lei”, adică circa 9,6 miliarde de euro.
În acest context, „la data de 31.12.2012, suma efectiv încasată la bugetul public din Fondurile Europene Nerambursabile este de 18.170.015.545 lei”, ceea ce reprezintă 4,1 miliarde de euro.
„Grad foarte redus al absorbţiei fondurilor europene”
Concluzia auditorilor de conturi a fost că „până la 31.12.2012, la nivelul administraţiei publice a fost realizat un grad foarte redus al absorbţiei fondurilor europene, situat sub nivelul de 15%”.
Totodată s-a mai descoperit că „valoarea cheltuielilor din bugetul public în sumă de 42.080.537.562 lei reprezintă: 16.581.014.651 lei pentru cofinanţarea naţională 5.489.514.369 lei pentru cheltuieli neeligibile şi 20.010.008.542 lei pentru cheltuieli eligibile pentru beneficiarii publici”. Diferenţa de 1.839.992.997 lei, ceea ce reprezintă circa 420.000.000 de euro, dintre suma reprezentând cheltuielile eligibile pentru beneficiarii publici în valoare de 20.010.008.542 lei şi suma efectivă încasată din fondurile europene nerambursabile de la CE de 18.170.015.545 lei sunt venituri cuvenite şi neîncasate la bugetul public la data de 31.12.2012. Practic, România a alocat pentru finanţarea proiectelor europene în jur de 9,6 miliarde de euro, şi a încasat doar 4,1 miliarde de euro, adică nici pe jumătate din suma cu care a contribuit la bugetul Uniunii Europene. Astfel, se poate spune că ţara noastră a împrumutat temporar Uniunea Europeană cu 5,5 miliarde de euro.
„Până la 31.12.2012, la nivelul administraţiei publice a fost realizat un grad foarte redus al absorbţiei fondurilor europene, situat sub nivelul de 15%”(Raportul de audit al Curţii de Conturi a României, septembrie 2014)
Implicarea discretă a Ministerului de Finanţe
În opinia auditorilor de conturi, principalul vinovat pentru slaba absorbţie a fondurilor europene este Ministerul Finanţelor Publice, dar şi structurile implicate, respectiv Autoritatea de Management şi Autoritatea de Certificare şi Plată. Din 2007 şi până la sfârşitului anului 2012, Ministerul Finanţelor a fost condus, în ordine de Sebastian Vlădescu, Gheorghe Pogea, Varujan Vosganian, Gheorghe Ialomiţianu, Florin Georgescu şi Daniel Chiţoiu. România a înregistrat la nivelul bugetului general consolidat pentru întreaga perioadă analizată (2007-2012), plăţi în sumă totală de 22.070.529.020 de lei, reprezentând cheltuieli neeligibile şi cofinanţarea naţională, care sunt „cheltuieli definitive de la bugetul naţional”.
Prin cheltuieli neeligibile şi cofinanţări, România a direcţionat către Uniunea Europeană 22.070.529.020 de lei, adică peste 5.000.000.000 de euro. Din această sumă, România a înregistrat, la nivelul bugetului general consolidat, plăţi reprezentând „cheltuieli definitive” pentru cele trei programme – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC) în valoare totală de 9.331.168.284 de lei, ceea ce a reprezentat peste 2,1 miliarde de euro.
De ce s-a ajuns în această situaţie? Datorită „interesului redus al majorităţii instituţiilor publice în vederea atragerii de fonduri europene, în perioada auditată (2007-2012)”. Totodată se precizează că această situaţie a avut loc şi din cauza „implicării reduse a structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu atribuţii în monitorizarea execuţiei bugetare a ordonatorilor de credite care, începând cu anul 2007, au beneficiat de alocări de fonduri bugetare pentru derularea proiectelor finanţate din Fonduri Europene Nerambursabile (FEN).
„Aceşti bani au existat doar pe hârtie la alocarea sumelor în 2007, dar, ulterior, în realitate, banii au luat o altă destinaţie decât România”, Ilie Şerbănescu, analist economic
Jonglerie de curs valutar de peste 300.000.000 de euro
Curtea de Conturi a României a constatat că în perioada analizată (2007-2012) „nu a fost exercitat niciun control sau analiză a execuţiei bugetare cu privire la modul de utilizare a fondurilor acordate din bugetul public pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile la ordonatorii de credite de la nivel naţional central sau local de către structurile cu atribuţii în acest sens din cadrul Ministerului de Finanţelor Publice”.
Practic, nu a fost exercitat niciun mecanism sau pârghie de control de către Ministerul Finanţelor Publice prin care să fie supervizată gestionarea eficientă a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru atragerea de fonduri europene nerambursabile. Totodată, la Ministerul Finanţelor Publice s-a mai constatat „înregistrarea unei pierderi nete de 451.670.687 de lei la bugetul public pentru întreaga perioadă auditată (2007-2012), situaţie determinată de transferurile în lei efectuate între programele operaţionale (care au fost rambursate tot în lei), dar care prin echivalarea sumelor împrumutate în euro au determinat pierderea menţionată”.
Prin echivalarea sumelor împrumutate în euro s-au pierdut peste 100.000.000 de euro. În plus, auditorii de conturi au constatat că „prin nereîntregirea bugetului general consolidat cu sumele reprezentând finanţări de la Uniunea Europeană, la sfârşitul anului 2012, a determinat obţinerea unui deficit net de 3.307.658.201 de lei numai pentru proiectele finanţate din cele trei fonduri europene – FEDR, FC şi FSE”. Astfel, deficitul net a depăşit 750.000.000 de euro. Însă, suma totală descoperită de Curtea de Conturi a României ca urmare a diferenţei de curs valutar, pentru perioada 2007-2012, este de 1.385.983.957 de lei, ceea ce reprezintă circa 315.000.000 de euro.
Cauze şi recomandări
Curtea de Conturi a României a recomandat Ministerului Finanţelor Publice să perfecţioneze cadrul legal pentru „sancţionarea persoanelor responsabile de la nivelul beneficiarilor publici care au solicitat alocarea de credite bugetare în vederea accesării şi atragerii fondurilor europene nerambursabile şi care au manifestat lipsă de interes în derularea activităţilor/operaţiunilor necesare”. Pentru o monitorizare reală a sumelor afectate de la bugetul public pentru susţinerea de atragerii de fonduri europene, auditorii de conturi consideră că, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, este necesar să fie manifestat un interes în vederea gestionării eficiente şi economicoase a sumelor alocate şi a celor rambursate de la Comisia Europeană. Mai mult, auditul recomandă Ministerului de Finanţe că „din punct de vedere al eficienţei utilizării fondurilor publice ar trebui identificate cauzele care au condus la întârzierea primirii fondurilor de la UE, care ar fi permis reîntregirea cu prioritate a vărsămintelor din privatizare din aceste fonduri şi ar fi fost evitate plata dobânzilor şi rambursarea de la buget”.
„România s-a consolidat ca a colonie a Uniunii Europene”
Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că aceşti bani nu au existat niciodată. „Au existat aceste sume doar la alocare către ţara noastră, în 2007. Ulterior, în condiţiile crizei, au luat cu totul altă destinaţie, şi practic 90% au rămas la Bruxelles, iar doar vreo 10% poate a plecat către Bucureşti. Sunt o mulţime de modalităţi prin care să nu se vadă că aceşti bani nu există. După 2007, România s-a consolidat ca o colonie a UE, pentru care nu trebuie să se cheltuiască bani. România este doar o anexă de consum pentru care nu trebuie să dai bani. Mai mult, destinaţia fondurilor europene pentru România s-a făcut doar pe hârtie pentru că şi aşa nu folosesc la nimic, deoarece noi avem nevoie de bani pentru alte destinaţii, cum ar fi industria, unde s-a alocat doar pentru creşterea competitivităţii. Nu au existat bani pentru firmele private care vor să producă şi să se dezvolte. Principala dovadă a faptului că banii au fost îndreptaţi către alte destinaţii în timpul crizei o reprezintă firmele cu capital românesc care nu au fost în stare să obţină finanţare europeană. Dar, de ce nu au accesat fonduri europene firmele străine din România? Pentru că au primit consens şi anume au ştiut că nu există bani decât pe hârtie”, a precizat Ilie Şerbănescu pentru ZIUAnews.
„În realitate, gradul de absorbţie a fondurilor europene pentru perioada 2007-2013 este de 37,21%”, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene
