La nivel mondial, 156 de milioane de hectare de teren agricol sunt cultivate, anual, cu plante modificate genetic. Multe dintre ele ajung în farfuriile noastre şi le consumăm în fiecare zi, fără să ştim încă adevărul despre ele.
Studiile comandate de companiile care au creat aceste seminţe arată că sunt sigure pentru sănătatea umană şi pentru mediu. De cealaltă parte, însă, cercetatori independenţi sau organizaţii nonguvernamentale au demonstrat efectele dezastruoase pe care aceste produse le au asupra sănătăţii. Polemica nu s-a stins nici pâna acum, iar cei implicaţi acuză interese financiare. Aceasta, în timp ce noi, consumatorii, testăm efectele lor în fiecare zi, chiar pe sănătatea noastră, arată digi24.ro.
După mai bine de 30 de ani de când a fost creată prima plantă genetică în laborator, nimeni nu poate spune, cu dovezi ştiinţifice imbatabile, care sunt efectele plantelor transgenice asupra sănătăţii umane şi a mediului.Între timp, producţia mondială de organisme modificate genetic a ajuns la 156 de milioane de hectare cultivate în SUA, Canada, America de Sud şi India.
O parte din copleşitoarea producţie mondială ajunge în fiecare zi şi în farfuriile românilor. Totuşi, potrivit Laurei Belc, biolog la Institutul de Bioresurse Alimentare, „atunci când sunt procesate deja, noi nu mai putem să vorbim prea mult de modificare genetică”.
„Planta poate să se apere mai bine. Cum suntem noi, oamenii. Individual suntem diferiţi.C ineva poate să mănânce un lapte care a avut o cantitate mai mare de microorganisme şi un om se îmbolnăveşte, altul nu se îmbolnăveşte, pentru că are o rezistenţă mai mare. Aşa şi la plante. Noi trebuie să le programăm genetic, ca ele să nu se îmbolnăvească”, explicăLaura Belc, biolog la Institutul de Bioresurse Alimentare.
Ţara noastră nu face excepţie şi importă, în fiecare an, sute de tone de soia modificată genetic. Practic, printr-o manevră comercială simplă, producătorii români de soia convenţională au fost scoşi de pe piaţă: un preţ cu care nu poţi concura.
“Estimăm un consum de soia modificată genetic, anual, undeva în jurul valorii de doumilioane şi un pic de tone. Soia modificată genetic este unul dintre cele mai căutate produse atunci când vorbim de furajarea animalelor. Tocmai pentru faptul că are proteină, are randament. Fiecare fermier foloseşte în reţeta proprie soia modificată genetic. Soia ajunge în jurul valorii de 560 de dolari, în timp ce soia nemodificată genetic poate să ajungăundeva la 900 şi ceva de dolari”, spune Dragoş Tănase, comerciant de soia modificată genetic.
Comisia Europeană a rămas neclintită în privinţa OMG-urilor. Singura plantă modificatăgenetic care poate fi cultivată în UE este porumbul. Nici studiile prezentate de producătoriide seminţe care garantează siguranţa şi eficienţa metodei, nici cercetările independente, care susţin efectele devastatoare asupra sănătăţii, nu i-au convins pe ministrii europeni.
Pe de altă parte, procesatorii de carne susţin ca nu există nici o dovadă clară că organismele modificate genetic sunt nocive. „Nu am văzut nici un studiu de lungă durată care să dovedească ce se întâmplă atunci când consumi produse modificate genetic. Excesul de cereale duce la probleme. Există studii de data asta. Mâncăm cereale. Cât? Problema în final e cât? Există cineva care mănâncă numai produse modificate genetic? Şi care sunt produsele alea?”, este de părere Sorin Minea, procesator de carne.
În ţara noastră, există două autorităţi care garantează siguranţa produselor: Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ProtecţiaConsumatorului. Ele verifică dacă producătorii au etichetat corect produsele: conţin sau nuconţin plantă modificată genetic.
Dincolo de aceste întrebări, autorităţile statului dau asigurări: „Să aveţi încredere în intituţiilestatului, că îşi fac treaba şi nu o să găsiţi pe piaţă produse care nu sunt conforme”, spune Marius Alexandru Dunca, preşedinte al ANPC.
