Într-o altă zi, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este căsătoria.
Socrate i-a zis: Mergi până la pădure şi taie-mi cel mai mândru
şi mai chipeş brad, dar adu-ţi aminte că nu ai voie să faci
decât un singur drum pentru asta. Platon a făcut întocmai şi a
revenit după un timp cu un brad nu tocmai înalt şi nu foarte
frumos, dar îndeajuns de arătos.
Socrate l-a întrebat de ce a ales tocmai acel pom, iar Platon
i-a răspuns:
Am văzut nişte brazi foarte falnici în drumul meu prin pădure, dar
mi-am amintit ce s-a întâmplat ultima dată, cu spicul de grâu, aşa
că l-am ales pe acesta. Mi-a fost teamă că dacă nu îl iau cu mine
mă voi întoarce din nou cu mâinile goale, deşi nu a fost chiar cel
mai frumos brad pe care l-am zărit.
Socrate i-a spus: Aceasta este căsătoria.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Cu o altă ocazie, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este fericirea.
De această dată, Socrate l-a îndrumat: Du-te pe malul râului şi
culege cea mai frumoasă floare pe care o vei găsi, dar ţine seama că
nu poţi să alegi decât o singură dată. Platon a făcut aşa cum i s-a
cerut şi, la întoarcere, a povestit: Am văzut această floare lângă
râu, am cules-o şi m-am gândit că este cea mai frumoasă dintre
suratele ei. Deşi am zărit şi alte flori minunate, continui să cred
că aceasta este fără egal.
Socrate i-a zis: Aceasta este fericirea.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Cu un alt prilej, Platon şi-a întrebat învăţătorul ce este viaţa.
Socrate i-a cerut să facă un nou drum în pădure şi să aducă de acolo
cea mai frumoasă floare care îi va ieşi în cale. Platon a plecat de
îndată, gata să îşi ducă la îndeplinire sarcina.
Au trecut trei zile, dar el nu şi-a mai făcut apariţia.
Socrate a mers şi el în pădure, să îşi caute ucenicul. În cele din
urmă, l-a descoperit în mijlocul unei poiene. Socrate l-a întrebat
dacă a descoperit preafrumoasa floare, iar Platon i-a arătat-o,
răsărind din pământ chiar lângă el. Învăţătorul l-a întrebat de ce
nu adusese floarea la casa sa, iar Platon i-a spus: Dacă făceam
asta, s-ar fi veştejit curând. Chiar dacă nu o rup, ea va muri, mai
devreme sau mai târziu. *Aşa că am stat în preajma ei atunci când a
înflorit, iar atunci când se va ofili voi căuta o alta, la fel de
frumoasă. De fapt, acesta este a doua floare pe care am descoperit-o.
Socrate i-a spus: Ei bine, se pare că ştii deja adevărul despre
viaţă.
http://alexcaciuloiu.wordpress.com/
