Domnul profesor Cristian Troncota (ACMRR-SRI): “Discutam de un balon de sapun in cazul lui Turcescu”

Declaratia domnului profesor Troncota:

” Mulţi spun că istoria este repetabilă. În acest caz, nu este. Nu mai există acest post de ofiţer sub acoperire. Aparţine fostei instituţii de Securitate. În serviciile noastre moderne, aceşti ofiţeri se numesc speciali. Asta înseamnă că primesc misiuni speciale care constau în comentarii favorabile intereselor serviciului, să militeze pentru politicile care vin în concordanţă cu aliaţii noştri. Ei primesc protecţie şi nu trebuie să se lase recrutaţi de un serviciu advers. Documentele sunt ridicole şi false. Nimeni nu are acces la documente care îl angajează pe un ofiţer în misuni speciale. Este un balon de săpun al lui Turcescu, asta dacă nu are deviaţii. Face şi el un scenariu. Vrea să-şi arate muşchii, să arate cât de tare este el “.

Ofiteri “acoperiti”, “descoperiti”, D.S. -uri (Divizii Speciale)

Domnul profesor Troncota a fost intrebat anul trecut: “Exista ofiteri acoperiti in redactii?!”. Dansul a raspuns: “Da, exista, atat ca este necesar”. Din punctul nostru de vedere domnul profesor este o persoana extrem de credibila, are o activitate in serviciile secrete ale Romaniei de aproximativ 35 de ani, si ne putem baza pe cuvantul dansului. Sa nu aiba nimeni impresia ca toti jurnalistii sunt “agatati” la SRI/SIE si suntem o tara de spioni la patrat!

Ofiteri acoperiti in redactii sunt o necesitate absoluta din mai multe puncte de vedere:

a. 90% din presa din tara noastra este controlata de diverse grupari mafiote, masonice sau chiar de indivizi care au legatura cu structuri de informatii din strainatate. Logic ca  serviciile secrete trebuie sa cunosca situatia din interior…

b. Trebuie sa ai o evidenta asupra fluxului de informatii: ce impact au stirile respective in societate, daca afecteaza populatia intr-un mod negativ, pe ce esantion de varsta un anumit gen de informatie prinde mai bine, incearca sa manipuleze anumite institutii ale statului, etc.

c. Ofiteri acoperiti din presa, extrem de discret, incearca sa faca publicitate Serviciului pentru care lucreaza. Institutia pentru care lucrezi, sunt colegii tai de munca sau camarazii de lupta daca este cazul, intr-un final nu te poate acuza nimeni de fatarnicie. Incearca tot timpul sa ai un minim de bun simt si sa nu manipulezi oamenii, e hidos sa dispui de o inteligenta superioara, pentru asta lucrezi intr-un serviciu secret, si sa iti bati joc de cei saraci cu duhul. Mai mult te apreciaza colegii daca spui ceva de genul: “Chiar daca lucrez in SRI, eu nu pot sa tac din gura cand vine vorba de un om cu apucaturi de mafiot sau nemernic! Haina militara a SRI-ului trebuie respectata!”. De cel putin zece ori am spus acest lucru pe blog: cum te comporti tu in societate, fata de alti oameni, exact asa vor percepe si SRI-ul! Ai aflat pana acum ca SRI-ul are o manie in privinta educatiei si bunului simt!

Conteaza cum te impui tu ca ofiter in fata lor: “E clar ca ii lipseste ceva la cap, pur si simplu nu poti sa-l schimbi, dar e foarte bun pe patratica lui si poti avea incredere in el”.

Sa radeti putin va spunem despre un ofiter extrem de vulcanic: Nicolae Plesita.

Nicolae Plesita daca se enerva la maxim iti dadea cu ceva in cap, nu tinea cont cine esti. Ca ofiter de informatii era foarte inteligent si extraordinar de bun, Carlos Sacalul asculta de el pana la ultimul punct (atunci reprezentam si noi ceva la nivelul serviciilor secrete, acum ne pregatim ofiterii la Budapesta ca asa vor masonii). Povestea Plesita: “Ba, cand i-am bagat mana in barboiul ala slinos lu’ Goma, auzi tu ca e intelectual, ce intelectual esti tu ma ‘mnezii mamii tale, i-am tras doi pumni de s-a cutremurat c…l in el”. Mult mai tarziu s-a aflat ca Goma fusese recrutat de cineva si…asta e o alta poveste.

Aveam noi de platit o datorie de doua miliarde de dolari pe francezi si respectivii incepusera sa ne faca mizerii pe afara: vorbeau urat, blocau niste contracte, dadeau indicii despre anumite structuri, sicane de genul acesta. Ceausescu s-a enervat, era barbat dintr-o bucata nu ca slugoii nenorociti din ziua de astazi, si intr-o buna zi soseste o delegatie franceza in tara. Merg la Cabinetul Nr 1 – Nicolae Ceusescu, si Dumnezeu stie cum pe afara s-a nimerit si Plestita: “Au venit frantuzii?! ‘i-as in pizda mamii lor…si ce vor de la noi?! Bani? Nu avem niciun ban de dat!”. Cei care erau langa el se prapadeau de ras si ceilalti, ofiteri mai mici in grad, erau galbeni la fata: “Din cauza nebunului ne impusca Ceausescu”.

Adevaratul ofiter de informatii: “La mine acasa eu sunt stapan!”. Golan cand trebuie, domn in societate, academician la o lansare de carte, spion in misiune…

d. Cele patru mari servicii secrete de pe planeta, CIA/FSB/MOSSAD/MI6 (Marea Britanie), “Careul de asi” dupa cum se cheama cartea publicata de domnul profesor Troncota , de zeci de ani desfasoara programe de manipulare mentala si folosesc pentru anumite cazuri, restranse ce e drept, mentalisti si oameni perceputi ca “parapsihologi”. Printre picaturi am discutat despre aceste lucruri pe “DeVeghePatriei” si nu ne vom apuca acum sa le mai reluam, dar este important de retinut: nu poti rezista in plina era informationala/tehnologica daca nu ai ofiteri pregatiti sa faca fata anumitor provocari. Nu poti sa protejezi tara daca ofiterii tai sunt cu zece clase sub cei din “Careul de asi”! 

In tara noastra soseste un domn, il cunoastem ca un important om de afaceri, dar in realitate este un ofiter al unui serviciu secret. Contraspionajul nostru intra pe fir, incep verificarile, si-l plasam undeva: “Posibil sa fie…”. Deocamdata nu stim nimic, nu avem toate datele, dar il avem in vedere. Afaceristul nostru cauta sa iasa cat mai mult in fata, petreceri mondene, fete frumoase, il vedem la un Bamboo, si ne aducem aminte de un Liviu “Bibi” Galan sau Elan Schwartzenberg (patronul postului “Realitatea”) si Roland Lauder (Pro Tv-ul si Adrian Sarbu).

Cand discutam despre recrutare si formarea viitorilor agenti pe teritoriu strain ne gandim la o tehnica foarte putin cunoscuta: ceata mintii! Dam repede defintia: el merge pe un drum curat si tu esti ceata si farul calauzitor! Ok, nu ati inteles nimic dar nu asta este scopul.

Secretarul omului de afaceri are rolul sa caute viitoare surse de informatii/agenti de recrutat si intr-o buna zi descopera un tanar jurnalist, nebagat in seama asa cum trebuie, dar cu talent la scris. Nu e bine sa recrutezi jurnalisti gata formati si cu un impact mare pe piata, sunt costisitori din punct de vede financiar, poate sunt agatati si la alte servicii, asa ca mai bine iti formezi tu o echipa. Sunt tineri, te costa un 1.000 de euro pe luna, si muncesc cum trebuie.

Intra pe pagina online unde jurnalistul isi publica articolele respective si astazi un comentariu, maine doua, peste o saptamana trei, devine punct stabil si asta esteprimul pas al recrutarii: viitorul agent sa ne perceapa ca un prieten!Testeaza cum reactioneza agentul, la ce cuvinte se emotioneaza, ce puncte slabe are, pe cine admira/contesta, ce optiuni politice are, de ce este nemultumit si ajungem la pasul doi ai recrutarii: am schitat un profil psihologic! S-a aprins un beculet rosu la contraspionajul nostru: “Aha, incercam sa ne facem publicitate…”

Dupa o luna de zile, actionam rapid si nu pierdem timpul, jurnalistul primeste un mail: “Sunteti invitat la evenimentul X, din data de…, ora… “. Jurnalistul, saracut din punct de vedere financiar, cam tremura: “Uite cine ma baga in seama pe mine. Hai ca e de bine”. Am ajuns la pasul patru al recrutarii: stabilim primul contact fizic.

Ajunge in locatia respectiva si il intampina secretarul: “Buna seara, eu v-am invitat, haideti la masa domnului…”. Gata, cerul pe el: “Doamne, in atentia cui am intrat eu!”. Masa de lux, sampanie, o domnisoara tanara, afaceristul mai stralucitor ca un print din poveste, se ridica in picioare: “Buna seara, o onoare deosebita sa va strang mana si sa va am la masa. Vad in dumneavoastra un condeier de neintrecut, ce placere…”. Am ajuns la pasul cinci al recrutarii: i-ai spart mintea in doua! Chestii obsinuite in asemenea situatii: sampanie fina, o domnisoara hazlie care se “indragosteste” subit, ceva de tras pe nas daca este disponibil, etc.

Contraspionajul nostru, daca sunt baieti destepti, deja il fileaza pas cu pas si la momentul oportun il abordeaza: “Avem doua moduri prin care putem discuta: primul ca tu esti inteligent si intelegeti ce spunem noi sau al doilea ca tu esti idiot si nu intelegeti si iti dau un pumn in capatana de ma rogi cu lacrimi in ochi sa aplicam primul punct. Esti prea mic si nu am timp de pierdut cu tine”. In caz ca nu suna vreun general: “Ba, ce mama dracului faci acolo? Il deranjezi pe puternicul stapan cand incearca sa faca afaceri de milioane de euro?! Mars dracului la recrutat interlopi si traficanti de droguri…”. Asta a spus Maior: “Prevenire!”.Dar prevenirea se aplica doar cum le convine lor: nu ne atingem de agenti CIA/MOSSAD, de fratiorii de loja masonica a lui Maior si Coldea, de politicieni, de…

Chemat jurnalistul la birou si inceputa recrutarea cum trebuie: “In tinerete, hmmm ce vremuri, eram ca tine: un biet scriitoras cu valente de jurnalist. Dragul meu, Divinitatea are un mod aparte in a-si imparti darurile si de cand iti citesc articolele tale mi-am dat seama de diamantul acoperit de pamant…”.Pasul sase al recrutarii: il faci sa iti manance din palma.

Un an de zile, apare zilnic la televizor, are blog cu 30.000 de unici pe zi, si il vezi cum tipa: “Cine, SRI-ul?! Aha, da, mostenitorii Securitatii! Lasati-ne securistilor in pace ca a trecut vremea voastra! O secunda, stati asa: stiati ca X este ofiter acoperit? Normal ca nu ma credeti, ce naiba, asa au facut securisrtii si vedeti unde suntem la ora actuala!”. Maine apare pe blog: “X este ofiter acoperit…”.

Poti sa arestezi un jurnalist atat de “mare”? Presupunem ca nu s-a intamplat faza cu contraspionajul si ei nu au ajuns la el. Eventual contraspionajul nostru o sa priveasca din umbra: “Cat de buni sunt la recrutare…”. E o tehnica aparte sa vorbesti la televizor: ridicare de ton, mimica, haine, intrerupere de idee, presiune psihica unde este cazul, zambet fortat, etc. Trebuie sa ai notiuni din Retorica lui Aristotel, cate ceva de la Diogene pentru ca cinismul prinde la romani, psihanaliza lui Adler cand vrei sa te victimizezi si asa mai departe.

Ati inteles acum pentru ce sunt buni ofiterii plantati in redactii?! Speram ca ati inteles…

Divizii Speciale

Aseara au spus la televizor: “Poate Turcescu facea parte dintr-o Divizie Speciala”. Sa lamurim si acest lucru:

1. Cine spune ca a facut parte dintr-o Divizie Speciala a unui serviciu secret, indiferent de ce nume poarte structura respectiva, e caz clar de psihiatrie.

2. Cine spune ca are data despre o Divizie Speciala, prezinta anumite lucruri pe internet, vrea sa ajunga undeva si cauta informatii. E un agent strain/recrutat de cineva de peste hotare. Rare sunt cazurile cand dai de ei, dar daca te uiti cum trebuie ii gasesti bine camuflati.

3. Cei din Diviziile Speciale sunt de obicei recrutati de la 12-13 ani si cand ajung la 25 de ani sunt masini de razboi: umanitatea lor a fost definitiv stearsa. Il tai in bucati, faci ce vrei tu cu el, si niciodata nu o sa recunoasca ca a facut parte dintr-o Divizie Speciala. Ani de zile fac pregatire psihologica cu ei, le modifica caracterul, ii camufleaza atat de bine ca iti trebuiesc ani de zile sa-i descoperi si sa banui ce au un cap, si unul ca Turcescu nu are habar nici macar ce inseamnaREGULAMENTUL MILITAR, Sfanta Scriptura a oricarui ofiter SRI/SIE/DGIA.

4. Este aproape imposibil sa legi un “special” de serviciile secrete. Daca discutam de un “sleeper” si 10 ani sunt putini ca sa il descoperi. “Sleeperii” sunt cosmarul oricarui serviciu secrete: iti epuizeaza fizic si psihic oamenii! Nu tine legatura cu nimeni, nu transmite mesaje, nu face pasi gresiti, pana la urma te manipuleaza in asa hal sa crezi ca il urmaresti degeaba, si cand te astepti mai putin iti da lovitura de gratie.

Da, poti sa recrutezi un “sleeper”, dar sa ai oameni foarte buni care sa intuiasca ce vrea si sa-l scoata din carapace. Esti extrem de eficient si-l transformi in agent dublu, asta este si scopul pana la urma, locuiesti in Romania si pui Politia pe urmele lui de se urca ciobanii cu picioarele pe el: “Esti cu spionaju’, ha?!”

Snowden a fost la un moment dat un “slepeer” si la ora actuala locuieste in Rusia, intr-un apartament de 250.000 de euro. Poti sa faci si acest lucru: ii pui la dispozitie casa, masina, bani de cheltuiala, dat il privezi de libertate si atunci cand iese pe strada are langa el o armata de oameni. La un moment dat o sa cedeze…

Daca ajungea baiatul asta in Romania, Fereasca bunul Dumnezeu, ii faceau dosar pentru trafic de droguri si se trezea la Penitenciarul Rahova: “Cheama procuroru’ sa bagam la dosar ce trebuie! Stai calm ca te prelucram noi in psihologie de te facem varza la creierii capului! Ba Nutule, vezi ca asta e pe sectia cu tine si nu are control facut la dantura!”. Nu radeti ca nu e de ras, e de plans ca toti inapoiatii au ajuns sa fie ofiteri in serviciile secrete si SRI-ul are “generali” de 39 de ani! Suntem in anul 2014 si trebuia sa evoluam ca tara si Neam Romanesc!

http://deveghepatriei.wordpress.com/

 

Acest articol a fost publicat în DEZVALUIRI. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns