Omul care aduce ploaia

Se spune ca intr-o zi, in Persia, in vremea unei secete cumplite, a venit la Nastratin Hogea un grup de oameni care l-au intrebat daca nu cumva stie cum anume poate fi adusa ploaia.
-Fireste ca stiu, a spus el.
-Hai repede, spune-ne ce e de facut.
Nastratin a cerut sa i se aduca un lighean plin cu apa, ceea ce s-a si facut, nu fara greutate. Cand a fost adus ligheanul, si-a scos camasa si, spre uimirea tuturor, a inceput s-o spele cu mare grija.
-Ce! au inceput sa strige cu totii. Am adunat toata apa care ne mai ramasese, iar tu o folosesti ca sa-ti speli hainele!
-Nu va speriati, a raspuns Nastratin, stiu ce fac.
In ciuda insultelor si amenintarilor, Nastratin nu s-a grabit deloc. Si-a spalat bine camasa, apoi a spus:
-Am nevoie de inca un lighean cu apa.
Oamenii au cautat peste tot, au stors lutul din fantani, au luat apa de la gura copiilor si au izbutit sa umple cel de-al doilea vas.
Nastratin si-a bagat haina in apa si a clatit-o cu grija.
Toti se uitau la el inmarmuriti, nemaiavand putere sa strige. Nastratin le-a cerut apoi sa-l ajute sa rasuceasca vesmantul, ca sa-l poata stoarce cat mai bine, dupa care l-a dus in curtica si l-a atarnat pe o franghie, la uscat.
Indata dupa aceea, cerul s-a acoperit de nori grosi si a inceput sa ploua.
-Poftim, a spus linistit Nastratin. Asa patesc de fiecare data cand imi pun camasa la uscat.

Acasa

Acest articol a fost publicat în POVESTIOARE. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns