O parte semnificativă a Guvernului, în frunte cu premierul Victor Ponta, a arătat că România este extrem de interesată să joace un rol important în proiectul cunoscut drept „Noul Drum al Mătăsii”, concept lansat în urmă cu câţiva ani de SUA şi îmbrăţişat de China, menit să reînvie simbolic anticul Drum care făcea legătura între Extremul Orient şi Europa mediteraneană, de-a lungul căruia naţiunile prosperau economic şi progresau tehnologic. România ar vrea să devină în următorii 5 ani o placă turnantă între Asia şi Europa, asigurând fluxurile comerciale şi energetice între aceste două continente, iar atuurile pe care le oferă, spun oficialii români, sunt stabilitatea, securitatea şi climatul de investiţii. Ba chiar, în viziunea SRI, trăim într-un fel de Game of Thrones geostrategic: „winter is coming”, iar forţele întunecate ne dau târcoale. Experţi din Est şi Vest le-au transmis lui Ponta şi miniştrilor săi un mesaj clar. „Malul de Vest al Mării Negre este singurul aflat în pace şi aici mă refer la România. Este singura ancoră de stabilitate care rămâne intactă, alături de Turcia”, a spus George Friedman, directorul prestigiosului grup de analiză Stratfor. Totuşi, elanul lui Victor Ponta a fost temperat de experţii prezenţi la Bucharest Forum 2014: „Noul Drum al Mătăsii” este încă un concept vag, chiar dacă extrem de atractiv şi plin de oportunităţi de îmbogăţire, care întâmpină dificultăţi aparent de nedepăşit astăzi: Rusia şi agresiunile sale, lipsa de coerenţă din Asia Centrală, precum şi divizarea Europei sunt doar câteva.
De câţiva ani, conceptul de reînviere într-o manieră modernă a Drumului Mătăsii din antichitate, care făcea legătura între Asia şi Europa, prin Orientul Mijlociu, şi asigura fluxul de mărfuri, bogăţie şi cunoştinţe între extremele acestor două continente, şi-a găsit locul în lista de preocupări ale actorilor internaţionali. Ca şi în trecut, ideea este în esenţă simplă: statele situate de-a lungul acestui flux de bogăţie prosperă şi progresează. Lansat de SUA, îmbrăţişat de China, cu o Rusie care nu este explicit exclusă, însă nici invitată, fiind prea ocupată cu propriul concept politico-economic al Eurasiei, ideea „Noului Drum al Mătăsii” a ajuns şi în România şi la Guvernul său. Privite din această perspectivă, a apropierii Europei de Asia şi de centrul său de putere economică, China, tratamentul bizar de călduros pe care oficialii României îl arată celor chinezi capătă sens.
România vrea să joace la masa celor bogaţi, vrea să atragă investiţii şi să devină un nod de transportal energiei, mărfurilor, comunicaţiilor şi investiţiilor pe această magistrală istorică, lucru care i-ar aduce profit şi putere regională. Paradoxal, prin vocile de la Bucureşti, România dă semnale că este suficient de inteligentă să nu îşi pună toate ouăle într-un singur coş, dând de înţeles că la Bucureşti e loc şi de parteneriat strategic cu SUA, şi de mângâieri economice cu China şi restul Asiei.
Experţii internaţionali şi oficialii români strânşi la Bucharest Forum 2014, organizat de Institutul Aspen România, condus de Mircea Geoană, au discutat care sunt avantajele acestei idei, dar şi care sunt obstacolele care la ora actuală par insurmontabile pentru un nou Drum al Mătăsii. Criza din Ucraina, provocată de Rusia, sau incapacitatea Europei de a vorbi pe o singură voce, mai ales când vine vorba de chestiuni economice şi comerciale, par să fie cele mai importante.
Ponta se luptă cu meşterul Manole pe Drumul Mătăsii
Premierul Victor Ponta a explicat experţilor şi diplomaţilor veniţi la Bucureşti că România are o poziţie naturală de a deveni o poartă a Europei dinspre Orient şi că această oportunitate poate fi folosită sau poate fi ratată. De asemenea, liderul PSD a considerat că în ciuda crizei din Ucraina, nu este benefic ca marii actori internaţionali să se concentreze doar pe soluţionarea unei crize de moment, ci să gândească şi planuri pe termen lung. Noul Drum al Mătăsii ar fi un astfel de plan, la care România vrea să ia parte şi să profite economic de pe urma sa. Premierul le-a vorbit celor prezenţi despre legenda meşterului Manole, cu care România ca ţară se luptă şi azi: ce se construieşte într-o zi, se năruie peste noapte. Acest concept politico-economic ar ajuta la evadarea din acest ciclu fatidic, a explicat Ponta.
„O nouă cale a mătăsii în secolul 21, care să lege Asia de Europa, acum nu mai este doar o utopie. Este un proiect vizionar la care foarte multe minţi luminate şi foarte multe popoare lucrează. Cred că poziţia naturală a României, de poartă a Europei dinspre Orient, de frontieră estică a UE şi a NATO, este o uriaşă oportunitate pe care o putem folosi sau putem să o ratăm. O cale a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni sau poate să le ocolească, dacă ele nu oferă stabilitatea şi predictibilitatea pentru un astfel de proiect transcontinental”, a spus Victor Ponta.
Premierul Ponta a spus că în prezent, între factorii de decizie din Occident, se vorbeşte foarte puţin de proiecte şi cea mai mare parte a discuţiilor este dedicată găsirii de soluţii pentru crize punctuale, cum ar fi cea dintre Ucraina şi Rusia, însă dacă s-ar găsi un proiect strategic şi economic mai vast, acesta ar rezolva şi crizele respective.
„Preocuparea României va fi aceea de a fi un actor regional, un exportator de stabilitate şi securitate, dar şi de a fi un participant la proiecte cum ar fi cel al Căii Mătăsii. Cred că în 4-5 ani trebuie să fim pentru vecinii noştri, dar şi pentru Balcanii de Vest, un exemplu de succes în ce priveşte integrarea europeană şi transatlantică şi un sprijinitor frecvent al acestui pacurs pentru celelalte ţări din regiune.Privirile către partenerii noştri tradiţionali, dar şi spre potenţialii parteneri dinspre Orient, capacitatea noastră de a oferi stabilitate şi predictibilitate în această zonă atât de dificilă, viziunea noastră de a lucra cu alţi parteneri precum Turcia, toată această capacitate a noastră de a nu gândi doar pe termen foarte scurt, ci de a gândi în termeni măcar de 5-10 ani, ne ajută să credem că nu tot ceea ce construim azi, la noapte se va dărâma, ci că putem să construim poate mai încet, dar pe termen lung”, le-a spus Victor Ponta celor prezenţi la dezbateri.
Replica i-a venit puţin mai târziu de la vicepreşedintele KazMunaiGaz, Azamat Jangulov, care i-a dat dreptate premierului Ponta: există idei bune în România, dar ele se dărâmă peste noapte, iar dacă dorim să intrăm pe un nou Drum al Mătăsii, ar fi bine să ne punem la punct infrastructura.
„Cred că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să construim un climat de investiţii real în România şi în regiune. Competiţia globală este dură, iar companiile aleg cea mai simplă cale, din China către Europa. În Kazahstan am investit 5 miliarde de dolari pentru şosele, am investit în infrastructura transcaspică foarte mult. (…) Mărfurile aleg Grecia sau alte ţări, pentru că infrastructura de la Constanţa nu e foarte bună. Timpul trece fără ca lucrurile să se schimbe.Noi, companiile avem motivaţia să le facem, dar asta nu se întâmplă şi la nivelul guvernelor. Putem veni cu idei foarte bune ziua, apoi le distrugem noaptea, după cum a zis şi primul ministru Ponta”, a spus oficialul companiei asiatice care a preluat în urmă cu 7 ani grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu.
Aceeaşi problemă a semnalat-o chiar şi un membru al cabinetului Ponta, ministrul Transporturilor Ioan Rus: „Niciodată nu aţi văzut o apă care curge de jos în sus, tot aşa şi banul vine numai acolo unde se găseşte profitul. Trebuie să creăm condiţii în ţara noastră pentru a se face profit. (…) Pot să cred că mă pot bate cu olandezii, dar ei vor aduce marfa cu o medie de 80 km la oră, iar eu în România o pot aduce cu doar 20 km la oră. Avem probeme şi din acest punct de vedere de a vedea raţional lucrurile”.
„Noi nu mai avem riscurile lui Columb, să descoperim America”, a mai cugetat ministrul Rus. Avea să fie contrazis puternic de analizele geopolitice care au urmat.
George Friedman: „Doar malul de vest al Mării Negre rămâne în pace, iar România este singura ancoră de stabilitate”
Prezent la Bucureşti, la această reuniune, George Friedman, directorul prestigiosului grup de analiză Stratfor, a fost de părere că un nou Drum al Mătăsii este un concept care sună bine, este extrem de provocator, dar care se confruntă cu dificultăţi geopolitice foarte greu de surmontat.
„Problema de astăzi cu această idee este că toate porţiunile sale se află în criză. Ne uităm la Europa şi ne amintim cum era în 2004 şi vedem că problema este că Germania, principala putere, exportă doar 40% în ţări din UE, iar restul în afară. Rezultatul a fost o masivă destabilizare a Europei de Sud, iar Europa de Est a ajuns întro poziţie dificilă pentru că restului lumii nu îi pasă de problemele sale cu Rusia. China se află în procesul de a se adapta la un ritm de creştere mult mai scăzut decât s-a obişnuit în ultimii ani, iar asta are repercusiuni economice şi sociale. Nu poate exista schimbare economică fără criză socială şi mă uit la cum tratează China problema din Hong Kong.Vedem un drum lung pe care este foarte dificil să mergi. Cum treci prin Mesopotamia, către coasta Mediteranei, cum treci prin Marea Neagră?”, a spus Friedman.
În opinia analistului american, Marea Neagră este epicentrul acestor crize de la graniţa Europei cu Asia şi poate că tot aici se găseşte şi soluţia rezolvării lor. În jurul Mării Negre, singurul actor care oferă stabilitate cu adevărat este România, consideră Friedman, iar acest lucru, în contextul discuţiei despre Drumul Mătăsii, o face cel mai potrivit loc pentru a face pasajul între Europa şi Asia.
„Când te uiţi la această criză, vezi că Marea Neagră este acum în centrul crizei. La Sud, în sudul Turciei, în Irak, este un haos extraordinar. Nimeni, în 2004, nu se gândea că după intervenţia SUA, acesta va fi rezultatul. Era foarte dificil să îţi imaginezi ce fel de stat va deveni Rusia, era dificil să îţi imaginezi schimbările economice. La Nord, avem o luptă teribilă între Rusia şi Vest. Pentru Rusia, Ucraina este o problema existenţială, este zona tampon unde au distrus Wermacht-ul, au un mare interes energetic şi industrial. Pentru SUA şi Europa, este mult mai puţin importantă. La Est avem Caucazul, unde Rusia a invadat în 2008, iar nesiguranţa este un mod de viaţă. Doar malul de Vest al Mării Negre este în pace şi nu mă refer aici la Bulgaria, ci la România: este singura ancoră de stabilitate care rămâne intactă, alături de Turcia, care vrea să devină o mare putere, dar are grijă să nu fie prinsă în haosul din regiune şi bineînţeles că nu le poate avea pe amândouă”, a analizat George Friedman contextul geopolitic al Mării Negre.
În ce priveşte Drumul Mătăsii, Friedman a arătat că există semne de întrebare şi provocări foarte serioase pentru transpunerea în realitate a acestui concept, venind astfel în contrapunct cu entuziasmul afişat de oficialii români: „Ideea Drumului Mătăsii există şi este diversă. Toţi cei care sunt parte a acestui Drum – nu ai de ales, fie te afli acolo, fie nu, au două probleme: conceptul abstract de Drum al Mătăsii şi întrebarea practică cum îl facem realitate. Răpunsul este că azi trebuie să o faci foarte atent. Să te gândeşti la Drumul Mătăsii este important, atâta timp cât rămâi ancorat în realitatea că nu te afli pe un drum pe care ca să ajungi dintr-o parte în alta, fără să fii răpit. (…) Drumul Mătăsii este acolo, este o realitate care nu poate fi evitată, însă acum geografia trebuie să fie dinamică, pentru că anumite părţi ale acestui Drum se deschid, iar altele se închid”.
Marile provocări pentru conceptul unui nou Drum al Mătăsii sunt, în opinia lui Friedman, Rusia şi divizarea Europei, respectiv lipsa unui obiectiv comun, în special economic.
„Prima provocare este Rusia, o economie aflată în declin, care se bazează covârşitor pe un singur bun al cărui principal client se află în haos (Europa). Când vorbim de UE şi de instituţiile sale din Est, problema este că UE nu a construit ea însăşi instituţii sustenabile. Sunt de acord cu UE trebuie să fie responsabilă pentru Est, dar Grecia şi Spania au şomaj de 25%, Europa de Sud este o catastrofă, restul Europei este indiferentă faţă de Estul Europei. Aceasta nu este o entitate care poate lua decizii colective. Este cea mai mare problemă. SUA nu vrea să aibă rolul de poliţist global, când Franţa a intervenit în Mali, SUA i-au ajutat, când s-a intervenit în Libia, SUA au ajutat. SUA sunt mult mai interesate ca problema Rusiei să fie rezolvată de o Europă puternică. Problema este că nu există Europa, există Franţa, Germania, Italia. Ideea că există o politică externă europeană sau o entitate care că promoveze o astfel de politică este greşită. Ca Drumul Mătăsii să supravieţuiască, cele două capete ale sale trebuie să supravieţuiască”, a spus Friedman.
Americanul a mai arătat că pentru realizarea unui Drum al Mătăsii, este nevoie de o gândire care să nu ia în calcul Europa ca pe un întreg, ci ca pe nişte actori naţionali cu interese diverse.
„Dacă Turcia ar vrea să ia un rol de lider pentru a-şi rezolva problemele de la sud, nu ar avea către ce putere europeană să privească. Dacă China ar vrea să contrabalanseze infuenţa Rusiei în Asia de Sud, nu ar avea la ce putere europeană să apeleze. Este o problemă de balanţă a puterii euroasiatice. (…) Nu mi se pare deloc hazliu faptul că Scoţia a vrut să se desprindă de Regatul Unit, iar 45% din scoţieni au fost de acord cu ideea. Europa nu se integrează, se dezintegrează. În ce priveşte Drumul Mătăsii, să nu vorbim de Europa, ci de ţări individuale, pentru că nu există un interes comun”, a mai spus George Friedman.
Ian Bond: „Avem un grup de ţări foarte disperate şi nu văd acum cum să le duci pe toate în aceeaşi direcţie”
O analiză mult mai aprofundată a obstacolelor pe care le are realizarea unui nou Drum al Mătăsii a făcut-o Ian Bond, de la Centre for European Reform din Marea Britanie, fost diplomat la Moscova, Washington, Viena sau Letonia. Bond a arătat, ca şi Friedman, că există o divizare prea mare între actorii care ar urma să fie implicaţi în acest proiect şi că zonele de instabilitate din regiunea euro-asiatică sunt prea multe.
„Cele mai multe ţări de-a lungul Drumului Mătăsii se duc fiecare în direcţia ei – Ucraina, Georgia şi Moldova către UE, la un ritm mult mai rapid decât e confortabilă UE. Fie că e cazul Armeniei care acceptă cu greu îmbrăţişarea Rusiei, fie că e cazul Kârgâzstan şi Tadjikistan care sunt mai bucuroase să accepte beneficiile de pe urma relaţiei cu Rusia, fie că e vorba de Kazahstan care încearcă să aibă o politică de bună înţelegere cu toată lumea sau de încercările Uzbekistanului de a nu se înţelege cu nimeni. Avem un grup de ţări foarte disperate şi nu văd acum cum să le duci pe toate în aceeaşi direcţie. În background avem Rusia”, a spus Ian Bond.
„O altă mare problemă a Drumului Mătăsii este că dacă te uiţi la ţările central-asiatice şi la politica eurasiatică promovată de Rusia, se vede că ele au dus o politică de regionalism închis, în care au ridicat ziduri şi au căutat să dezavantajeze ţări precum China, care încearcă să facă comerţ în regiune, nu de regionalism deschis, unde toată lumea ar beneficia de acest aranjament. O altă problemă sunt factorii de instabilitate din această regiune şi nu mă refer doar la cei evidenţi, precum Nagorno-Karabah, dar şi cei mai puţin declaraţi, precum relaţia dintre Uzbekistan şi vecinii săi sau între Tadjikistan şi Kârgâzstan”, s-a referit Bond la punctele fierbinţi, în afară de Ucraina, care ar afecta un traseu clasic al Drumului Mătăsii.
Expertul britanic a recomandat UE să se concentreze mai mult pe ţările din Parteneriatul Estic – Georgia, Moldova, Ucraina, şi mai puţin pe îndepărtatele Azerbaidjan sau Armenia, pentru că dacă aceste state eşuează, va exista un nou nivel de instabilitate la graniţele Europei.
SRI: „Winter is coming”
Inspirat de un titlu din programul dezbaterii, dar şi familiarizat cu universul seriei „Game of Thrones” (Urzeala tronurilor), reprezentantul Serviciului Român de Informaţii, Valentin Filip (lector la Academia Naţională de Informaţii), care i-a ţinut locul directorului George Maior, a vorbit despre nevoia de pregătire în faţa unor actori care nu au aceleaşi interese cu occidentalii.
„Winter is coming (replică din Game of Thrones, semnifică apropierea unor vremuri de restrişte şi a unei confruntări între forţele răului şi ale binelui – n.r). Există nişte forţe întunecate care ne dau târcoale şi trebuie să fim pregătiţi pentru ele. Dar este şi vorba despre un apel la responsabilitate mai mare, la stabilitate şi predictibilitate. În ce priveşte România, noul Drum al Mătăsii este o oportunitate strategică nouă pentru o ţară veche. Motivele sunt evidente, acum suntem la graniţa Europei, dar suntem de partea cea bună a granţei, înăuntru. Avem resurse şi trebuie să găsim investitorii potriviţi pntru a le exploata”, a spus Filip.
Reprezentantul SRI a mai explicat că, spre deosebire de Războiul Rece, acum cele două părţi aflate în aparent conflict şi care au standarde diferite în ce priveşte legile internaţionale (Estul şi Vestul) au totuşi interese comune.
„Cele două părţi nu mai sunt acum atât de incompatibile ca în trecut. Trebuie să existe un teren de mijloc, o cale prin care să găsim o cale de a avansa interesul nostru comun, pentru că Europa şi China au un interes comun – nevoia de stabilitate şi de predictibilitate în zonă. Comerţul a adus mereu progres şi toţi avem un interes comun în progres, iar acesta este ameninţat de instabilitate”, a explicat reprezentantul SRI.
SUA şi China pe Drumul Mătăsii: „Fantezie” versus ideea cu 2 aripi şi 5 conexiuni
Aşa cum era de aşteptat, americanii nu sunt atât de entuziasmaţi de ideea unui nou Drum al Mătăsii, chiar dacă ei au lansat conceptul, însă sub o cu totul altă formă, implicând mai ales India, Afganistan şi Pakistan şi mai puţin China şi Asia Centrală.
„Să te aştepţi că dacă construieşti infrastructura, Vestul va cumpăra produsele din Estul îndepărtat este o fantezie. Nu s-a dovedit că funcţionează, mai ales în situaţiile de criză. Asta nu înseamnă că nu trebuie făcut. Nu trebuie să faci aici un nou spaţiu unic, ci o colecţie de oraşe care să răspundă cererii. Noţiunea că Europa sau China va trage mai tare este o noţiune romantică a Căii Mătăsii. Comerţul nu este o armă sau o cale de a rezolva dificultăţile politice, asta trebuie înţeles. Încă sunt în căutarea unui exemplu în care sancţiunile economice şi comerciale au rezolvat ceva”, a spus Gary Litman, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a SUA.
De cealaltă parte, viziunea Chinei asupra unui nou Drum al Mătăsii a fost explicată de Shen Weizhong, directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Europene din Ministerul de Externe al Chinei.
„Conceptul Drumului Mătăsii este fierbinte şi va deveni şi mai fierbinte. În 2011, această iniţiativă a fost lansată de SUA, iar noi am fost devastaţi. De ce un concept atât de iubit de China a fost lansat de SUA? După 2 ani, preşedintele nostru a propus o viziune strategică asupra noului Drum al Mătăsii – o centură economică pe pământ şi pe mare. Una pe pământ, una pe mare, iar cele două centuri vor converge undeva în Italia. Unii spun că este o propunere cu două aripi. Asta este ideea. Sincer, trebuie să spun că există 1.000 de versiuni în China acum. Toată lumea vorbeşte despre cum să o transpunem în realitate. Există 5 conexiuni între aceste două centuri. Prima este cea politică, apoi infrastructura, apoi comerţul. A patra este valuta interconectată şi a cincea conectarea inimilor oamenilor. Sunt 5 conexiuni mutuale şi credem că este mai bine să existe două căi pentru a le atinge – cooperare economică şi schimburi culturale”, a explicat tânărul diplomat chinez.
Reprezentantul Chinei a mai accentuat ideea că trebuie evitate ciocnirile de interese şi dominarea unei propuneri în faţa altora, atunci când se vorbeşte de noul Drum al Mătăsii. „Vor exista multe dificultăţi, suntem foarte hotărâţi, dar să o luăm cu pas cu pas. Vor exista consultări cu toată lumea”, a spus oficialul de la Shanghai.
