Băncile străine au invadat România – ba, mai mult, au acaparat întregul sistem bancar din România – în numele unei minciuni, dar bine ticluite şi pe care chiar politica lor în România a căutat s-o învedereze: România n-ar avea resurse interne de dezvoltare şi, ca atare, trebuie să vină băncile străine să pună la dispoziţie aceste resurse. Cu cât vor fi mai multe bănci străine, cu atât se va dispune de mai multe resurse şi va exista o dezvoltare mai intensă.
Pentru a proba această ecuaţie, băncile străine au adus într-o primă fază masiv bani din afară, au onorat derizoriu depozitele constituite din economisire internă şi au subminat încercările, de altfel firave, ale BNR de a limita expansiunea creditului intern pe bază de ban extern. Dacă creditul intern pe ban extern ar fi fost măcar îndreptat către firme pentru ca acestea să creeze locuri de muncă în România mai ieşea ceva, dar, în măsura în care acesta a fost orientat preponderent către consum, a ieşit ceea ce a ieşit, ţara devenind o anexă de consum de tip bananier a ţărilor de origine ale băncilor instalate în România. Totul a durat până a venit criza!
Atunci, băncile străine au sistat aducerea de bani din afară. Ba, au obligat statul român să se împrumute pe cheltuiala sa la FMI spre a înlocui pe piaţă finanţarea bancară sistată. Şi, dintr-o dată, au „descoperit” resursele interne despre care pretinseseră că nu există! Ba, unul dintre reprezentanţii băncilor străine în România a spus că „s-a schimbat paradigma în sistemul bancar”! S-a schimbat pe dracu’! Pentru acelaşi profit, băncile străine au luat acum în vizor banul, chiar dacă puţin, de pe plan intern, pe care îl onorează în prezent cu dobânzi mai rezonabile. Chiar dacă pentru a nu-şi pierde marja de profit, măresc dobânzile la credite, restrângând astfel şi mai mult finanţarea economiei. Dar parcă totuşi nu le ajunge! Şi atunci au pus ochii pe cei 17-18 miliarde de lei pe care consideră că n-au reuşit să-i atragă încă în mrejele proprii!
Este vorba de apa din fântânile adânci care salvează România de arşiţă şi ger. Se spune că ar fi bani din economia subterană, nefiscalizată, bani generaţi de evaziunea fiscală şi angrenaţi în activităţile desfăşurate sub paravanul evaziunii fiscale. Este poate adevărat, dar reprezintă resursele financiare prin a căror mişcare se creează şi se retribuiesc sute de mii de locuri de muncă şi deci se asigură supravieţuirea a milioane de români. Căci chestia aceea cu o ţară de 20 de milioane care fiinţează cu numai 4 milioane de salariaţi este o poveste, dacă nu o bazaconie!
A bancariza însă aceşti bani înseamnă a omorî pur şi simplu România. Pentru că în sistemul băncilor străine din România, banul, odată intrat în acesta, este ca şi pierdut din punctul de vedere al dezvoltării ţării, fiind reciclat doar către stat, firmele străine din ţară şi câţiva bogaţi români.
Pentru băncile străine, industria, agricultura, businessul românesc în general şi mai ales întreprinderile mici şi mijlocii nici nu există!
BNR împreună cu FMI au mai gestionat în anii ’90 falimentul Bancorex, în urma căruia datoriile au fost preluate de AVAB, o instituţie nou creată, iar activele performante de către Banca Comercială Română. Acum, practica internaţională este înfiinţarea uneii bănci-punte care este inventată pentru evitarea unor falimente cu efect perturbator în sistemele bancare naţionale.
BNR primeşte săptămânal raportări de la băncile din România despre indicatorii de solvabilitate, dar şi despre operaţiunile zilnice de piaţă, potrivit declaraţiilor făcute de oficiali ai BNR.
Dupa cum deja stim si o simtim pe propria piele, previziunile FMI sunt povesti care, de fapt, corespund unei agende cu prea putine legaturi cu realitatea economica.Asadar, FMI ar fi, chipurile, dezamagit de situatia economica din SUA. La o privire mai atenta, dezamagirea e jucata – pentru ca starea economiei americane nu ar suferi, zice FMI, din cauze structurale, ci mai degraba din factori conjuncturali, printre care si… starea vremii. Tiii, cum a ajuns colosul american sa aiba reumatism ca Badia Vasile din Vintul de Mijloc. Revenind la subiect – de fapt previziunea FMI este in toata contradictie cu propria sa filosofie oficiala. Pentru ca in SUA administratia Obama aplica o politica exact opusa austeritatii – acolo nu se taie nimic, ci se imprumuta si se cheltuieste ametitor de mult. Or, sa vii tu FMI, care obligi prostimea din Europa (adica alde Romania, Grecia etc.) sa faca austeritate drastica si sa spui ca problema SUA nu e una structurala, ci una ce tine de ploaie si de vant, inseamna sa te contrazici perfect. Pentru ca problema SUA este EXACT aceeasi problema pe care o are Grecia si o are si Romania – imprumturi masive, pericolul intrarii in incapacitate de plata, economie de consum mai degraba decat economie productiva. Dar, egalitatea austeritatii e doar pentru catei! Si astfel ajunge FMI sa arate cu degetul la “tarile din periferia euro” ca fiind principalele amenintari pentru economia si stabilitatea lumii… si in niciun caz aceasta problema nu ar veni de la SUA, colosul cu picioare de lut.
Lucru care se verifica deplin pentru zona euro, unde Germania si Franta sunt deja consacrate drept stapanii (dar si instrumentele cele mai puternice) continentului. Se prefigureaza, asadar, acea Uniune cu doua viteze de care se facea vorbire, cu ipocrita delimitare, acum cativa ani – o Uniune condusa, dominata de tarile puternice ale vestului si una care tine trena, cea a tarilor mai sarace din est si din sud. Evident, zona tarilor din sud si din est este subiectul politicilor austeritatii – drastice, nu ca la germani sau francezi -, este zona unde tarile sunt obligate sa isi privatizeze aproape totul (pana si serviciile publice de sanatate), si sa abdice total de la suveranitatea nationala. Intamplator sau nu, aceasta zona este a tarilor ortodoxe si catolice. Oh, asta nu inseamna ca deranjeaza cu ceva catolicismul – dimpotriva, Vaticanul a facut demult alianta cu Europa si acum este folosit ca instrument de presiune geoopolitica in favoarea Bruxelles-ului, insa zonele din sud sunt privite, indeobste, ca zone mai ”inapoiate”, ceva mai ”traditionale” decat cele din nord.
BNR se hotari in al… paispelea ceas sa isi suflece manecile, sa isi dezgoleasca pieptul si sa apere poporul roman de… lacomia bancilor. Initiativa a fost numita in mass-media, bombastic, revolutia creditelor si presupune o serie de masuri restrictive prin care creditul de consum (cel initiat de omul de rand) este descurajat in favoarea celui ”productiv” (destinat firmelor). Suna frumos, nu? Dar, de fapt… abia acum?! Vai, vai, cata ipocrizie! Dupa ce au deschis larg robinetul creditelor de consum si au ingramadit atata amar de oameni in plasa de paianjen a bancilor, dupa ce au sarit (asistati de FMI si UE) sa puna pumnul in gura celor care prin ordonanta 50 corectasera abuzurile bancilor, dupa ce au pus tara sa faca acord cu FMI ca sa dea bani acelorasi banci, acum se trezeste vitejia BNR?! Ba bine ca nu! E mult mai simplu! Nu e vorba despre niciun fel de protejare a romanilor de bancile straine. Ci de un perfid joc de imagine si de glezne care, in plus, este dictat tot de la Bruxelles, adica tot de Comisia Europeana – lucru recunoscut oficial. Acum, se pare, va urma o perioada in care Banca Centrala Europeana, cu asistenta bancilor nationale,va pune – cica – ordine pe ”piata” bancara marcata, nu-i asa, de haos (pe care tot ei l-au creat). Ca doar stabilitatea sistemului bancar este marea grija a tuturor – a FMI, a BCE si a BNR. Si pentru ca, mai intai, trebuie sa ai haos inainte sa institui noua ordinesupra-euro-masonica. Si tot de grija stabilitatii sistemului bancar a fost refuzata intrarea in faliment a Greciei, ceea ce ar insemna ca ar ramane creditorii fara banii cu care au indatorat Grecia. In aceasta privinta, a se remarca faptul urmatorul: si cudefault, si fara, situatia este favorabila colosului european. Daca este default, ar fi haos si in zona bancara, insa ar veni imediat salvatorul BCE si ar ”reglementa” situatia. Daca nu este default, este oricum haos in zona nationala si banii imprumutati tarilor santajate cu falimentul vin conditionati de ”reforme”, adica de pierderea suveranitatii economice.
Dar daca mai e cineva care isi face iluzii (si mai sunt, cu siguranta, o multime, de vreme ce Mugur Isarescu sparge cotele de incredere la sondaje) cu privire la rolul BNR in tarisoara noastra, iata mai jos un articol cu adevarat senzational: BNR, prin jocul valorizarii-devalorizarii leului, nu face altceva decat sa ajute companiile multinationale sa isi repatrieze profiturile in mod avantajos peste hotare! Adica, in mod concret, BNR nu doar ca face jocul bancilor straine, ci si al multinationalelor la noi in tara!
In fine, trebuie remarcat in treacat faptul ca Jean-Claude Junker, unul din seniorii euro, considera ca iesirea Greciei din zona euro este o idee absolut absurda. De ce? Pentru ca ar declansa un proces de contagiune ce va afecta Romania, Bulgaria si Macedonia (?). Cu alte cuvinte, noi nu trebuie sa fim in afara zonei euro, ci inauntru. Pentru ca orice metropola are nevoie de colonie si orice stapan de sclavi are nevoie de… sclavi. Si cine se putea califica cel mai bine la acest din urma statut?
Leul românesc este protejat de o comanda externa, de catre banca nationala, prin alte mijloace si nu prin cele economice. “In primul rand, retrage leii de pe piata. BNR are o comanda externa, respectiv sa tina leul ca sa nu piarda bancile straine.Dar banca centrala nu face acest lucru prinmijloace economice, cum ar fi influentarea ratei dobanzii. Prin concluzie, retrage bani de pe piata. Cu alte cuvinte, printr-un mijloc legislativ“.
https://searchnewsglobal.wordpress.com
