Care tara nu ar dori, pe acest glob, ca atit guverenele cit si bancile mondiale, sa fie dependente si sa ruleze momeda tarii respective? Este greu de crezut ca ar exista vreuna, dar sa vedem unde se poate ajunge datorita acestei dependente…..
Cele mai noi cercetari economice si cu implicatii politice, releva faptul ca, ceea ce a fost un mare avantaj pentru americani si anume dependenta a tot ce misca, de dolarul lor, acum a devenit o povara, care submineaza cresterea numarului locurilor de munca, determina un declin major in cresterea economica pe ansamblu, ducind in final la o crestere artificiala a bugetelor nationale si deficite comerciale enorme, creind o adevarata furtuna financiara in tot lagarul capitalist.
Ideea de ansamblu a studiilor unui numar impresionant de economisti, este ca America are sansa refacerii, numai in cazul in care renunta la pozitia strategica a dolarului, ca rezerva monetara principala in visteria celor mai multe tari.
Este foarte bine cunoscut faptul ca foarte multe tari isi „jongleaza” moneda in mod favorabil economiilor lor, in vederea cresterii economice interne, a exportului si altor indicatori economici. Aceste tari pot fi China, Singapore, Coreea Sud si multe altele. Ele iau ca referinta dolarul, atunci cind isi depreciaza moneda, creind un flux de marfuri catre SUA, dar neimportind mai nimic de acolo, pentru ca, in conditiile deprecierii fortate a monedei nationale, nu mai este eficient sa importi, mai ales din SUA.
Aceste tari, primesc prin exportul care il fac, o multime de dolari, ceea ce face ca valoarea dolarului si creasca continuu atita timp cit el este in volum mare in afara tarii, dar pe un fond nejustificat la intern, in America, unde economia este la pamint.
Deci valoarea dolarului creste prin acest mecanism, fata de moneda interna a acestor tari, facind exporturile americane din ce in ce mai scumpe pentru aceste tari.
In 2013, deficitul comercial al SUA, era de 475 de miliarde de dolari, iar deficitul comercial NUMAI cu China, era peste 318 miliarde de dolari…..
In acest mod, America nu poate fi considerata ca fiind o victima a modului cum conduce relatia comerciala cu alte tari, dar poate fi condamnata la saracie, datorita eforturilor de mentinere a dolarului ca principala rezerva internationala.
Cind o tara, doreste cresterea exporturilor sale, creind produse ieftine, punind sub presiune propria moneda, banca centrala a acestei tari acumuleaza moneda de la tarile care ofera pentru exporturile sale o anumita moneda, in cazul nostru dolarul american.
Pentru a mentine pentru termen indelungat acest proces, tarile cu export ieftin, datorita monedei nationale depreciate, ele continua sa puna sub presiune consumul si in acelasi timp, creaza economii in cadrul complexului economic national, prin diferite modalitati.
Din momentul in care conturile globale, trebuiesc echilibrate, acumlatorii de moneda americana, economisesc mai mult si cheltuie mai putin, mult mai putin decit ei produc, iar tarile ca SUA, care este eliberatoare de moneda, vor economisii din ce in ce mai putin si astfel americanii vor consuma mai mult decit economia americana produce, sau cum spun ei, „run the deficit”.
Mai poate America, in acest context economic real, sa mai determine si sa controleze propriile economii sau consumul? Cu siguranta nu mai are nici controlul economiilor pe care le face si valorii lor si nici nu mai poate controla consumul.
Fac aceasta afirmatie, cu logica faptului ca se discuta de o economie deschisa, globala, ca are o valoare enorma a venitului, agregata, care trebuie sa fie consumat, economisit sau investit.
Aceasta inseamna ca tarile componente ale economiei globalizate trebuie sa isi ajusteze propriile economii una dupa cealalta. Daca, tarile care au un surplus comercial, pun presiune pe consum in economiile lor, creind pirgii pentru a-l scade si in acelasi timp, folosesc excesul obtinut din comert si economii, ambele in dolari americani, tarile care au un deficit commercial(ex SUA), ar trebui sa absoarba aceste economii si exces commercial, pe care il au tarile cu excedent, pentru ca tarile cu deficit sa poata finanta atit consumul lor cit si investitiile ca doresc sa le faca.
Interesant in acest sens, folosind legile economice simple, este faptul ca atita timp cit dolarul american este moneda in rezervele bancilor, atit centrale cit si comerciale, deficitul comercial american va creste permanent, chiar si atunci cind SUA nu este implicata direct in comertul cu o anumita tara.
Deci, in acest moment, indiferent de miscarile comerciale realizate de America, ei isi vor accentua deficitul si situatia SUA va fi din ce in ce mai dificila financiar…
Daca presupunem, ca un exemplu, ca, Coreea de Sud are un surplus comercial cu India, acest surplus coreean va ajunge in Trezoreria SUA, prin cumpararea de actiuni ale ei si oferirea de dolari americanilor cu dobinda redusa, in felul asta Coreea apreciind dolarul american si creind indirect imposibilitatea americanilor de a mai exporta, pentru ca in acest moment, dolarul american fiind apreciat si fata rupie si fata de alte monede nationale…., ale unor tari care sint chiar competitori ai Americii, si fata de care isi pierd competitivitatea si evident deficitul in balanta economica a SUA se mareste zilnic, chiar fara participarea ei la comertul globalizat.
Este un mecanism simplu de care nu se discuta in lumea economistilor, iar presa de specialitate din Romania este ancorata la alte sisteme de interese cu oameni de valoare mai mult decit indoielnica.
Rezultatul acestii circuit global firesc, este ca cererea pe piata SUA este scazuta, ceea ce face ca forta munca sa iasa afara din cimpul muncii din ce in ce mai mult, economistii si managerii americani incercind un sorogat nelucrativ, prin impingerea fortei de munca in sectoare prost platite, part time si sub calificarea lor, pentru a nu da adevarata fata a dezastrului.
Acum mergem la ceea ce va spuneam in articolul precedent, in care evaluam cit costa crearea unui loc munca sau in cazul Romaniei, distrugerea lui, pentru a avea o radiografie a situatiei economice a cestui capitalism degradat si imprumutat in interes de grup.
Exista o legatura intre rezervele in dolari detinute de catre o banca centrala a unei tari si angrenarea sau scoaterea din fortele de munca a lucratorilor.
Tarile cu deficit comercial cum sint SUA si o mare parte din tarile dezvoltate, legate ombilical de dolarul american, isi pierd forta de munca in favoarea tarilor cu surplus.
America ia masuri disperate de tiparire a banilor in ideea sa exporte dolarii, dar nefiind ancorata intr-o economie reala, ea trebuie sa cumpere produse de la alte tari care preiau dolarii din vinzari si ii trimit inapoi in SUA cu dobinda mica, sub forma de imprumut garantat de actiuni ale Trezoreriei, ceea ce face ca acesti dolari sa vina repede inapoi la Trezorerie.
Locurile de munca bine platite, pleaca din America zilnic si acolo este o alta mare problema ce nu mai poate fi compensata, ei incercind improvizatiile disperarii… Dar fiind extrem de vulnerabili pe partea de export.
Terminarea sefiei dolarului in plan mondial este mult mai usor de realizat decit oricine dintre noi isi inchipuie.
America poate introduce reguli prin ca sa forteze alte tari sa nu mai acumuleze dolari, dar acest lucru este deja in efect in multe economii prin prorpiile masuri financiare luate, mai ales cele asiatice, care chiar evita acumularea de dolari, dar exporta in SUA si primesc dolari, iar americanii si mai ales clasa politica, sint dependenti de marfurile ieftine din aceste tari pentru a exista.
Sa ne uitam ce se intimpla in Japonia, ca nu isi mai poate reveni, chiar daca Abe a creat o cultura economica, Abenomic, Banca Centrala a Japoniei, intervenind pe piata pentru a tine valoarea yenului cit de cit joss au pentru a nu se duce in sus, pentru ca tarile din Asia si America de Sud, incepuse-ra sa cumpere actiuni ale Trezoreriei Japoneze, aruncind yeni in directia banci nationale a niponilor in schimbul actiunilor, dupa ce crescuse yenul prin exporturile acestor tari catre Japonia si dereglase-ra intreg circuitul econonmic al insulei.
Un alt aspect evident, este faptul ca, odata ce din ce in ce mai putine tari solicita dolari, rata dobinzii in SUA va fi in crestere, pentru ca sectorul productiv din America va avea nevoie de investitii, ceea ce este greu de crezut pentru acest moment, pentru ca exista o criza majora de incredere in sistem.
Dar oricum, relatia dintre dobinda de pe piata americana si deficitul comercial global al SUA este una complexa si nu o voi dezbat acum. Tarile cu un surplus comercial, se bucura de dobinzi mici, dar reale, fata de modul artificial cum tin americanii dobinda la nivel minim, aceste tari permitindu-si sa investeasca, deci oamenii de afeceri din aceste tari putind lua imprumuturi pentru investitii, iar odata cu acest aspect, economia vestica ducindu-se din ce in ce mai mult in abis, SUA fiind un exemplu real de economie capitalista artificiala.
Unii economisti americani discuta cu ingrijorare despre posibilitate cresterii inflatiei in contextul cresterii preturilor la import, dar realitatea este alta si anume inflatia este tinuta in sah de americani prin saracie si inducerea saraciei in tara. Ei nu mai pot plati mai mult decit nivelul actual al preturilor, care este si asa extrem de mare, pentru multi, chiar imposibil de procurat chiar hrana.
Ceea ce va aparea ca evident in urmatorea perioada, vor fi salariile din ce in ce mai mici si distrugerea structurilor de productie ramase, prin care se va incerca rebalansarea economie de rusine a Americii.
Pe de alt parte, incercarea de a echilibra rapid si brusc balanta comerciala, poate duce artificial la cresteri de preturi, lasind pe americani cu o alta structura de consum si cu marfa nevinduta in magazine, la care, ca si in Romania, lumea se uita dar pretul nu le ofera acces.
America nu isi mai poate permite sa detina moneda strategica a rezervelor multor banci de pe glob(dolarul), acest aspect ducind tara la o saracie progresiva.
Dupa cum vedem in cadrul BRICS, situatia este diferita, ei creind banci bilaterale, rusii propunind yuanul sa devina dominant si stiu ei de ce spun acest lucru, iar prin relatiile bilaterale, ei pot dezechilibra secvential economia americana, prin rezerve de dolari aruncate catre Trezoreria SUA, prin diferite metode, de catre fiecare tara a acestei uniuni economice, controlind bilateral evolutia si cererea de pe piata…. Dar voi revenii si cu mecanismele lor(BRICS), care oricum sint cu mult mai eficiente si chiar mult mai speculative decit ale „maestrilor” americani, care s-au cam incurcat in propriile mecanisme ale speculei internationale.
In Romania, tripleta de tradatori de tara Basescu-Ponta-Isarescu, sint adormiti si nu gasesc solutii , chiar daca ele sint cu siguranta, dar nu pot iesii din cuvintul dat sefilor de afara care i-au pus pe pozitii pe care nu vor sa le piarda, dar duc poporul la o saracie greu de refacut…. Oricum, acum vin alegerile si probabil ca pomenile vor schimba mentalitatea multor romani in prag iarna, dar nu si pe timpul iernii, cind vor fi tensiuni sociale si economice deosebite….
Adrian Cosereanu
