Fotografie: o carte foarte veche primita cadou din partea lui Yorke, un evreu batran din Beirut. 

 

De fiecare data i-am ajutat, am stat in spatele lor sa tina drumul drept, cateodata a trebuit sa urlu din toti plamanii ca sa se trezeasca la realitate, si prea putin au tinut cont de anumite lucruri. Parca vorbeam cu peretii: “Statele Unite au spus destul de clar ce trebuie sa facem! Nu comentam ordinul stapanilor de la CIA!”. Daca am vazut ca nu se poate atunci am tacut din gura si am preferat sa ma uit la ei in ce hal se fac de ras! Nu odata au lasat comentarii pe blog: “Voi nu cunoasteti problema terorismului si din cauza aceasta vorbiti asa”. Singurii oameni care au tinut cont de ce scrie pe “DeVeghePatriei” au fost niste domni cu experienta uriasa in domeniul serviciilor de informatii: “Lasa-i in pace ca sunt tampiti si redusi din toate punctele de vedere, de abia asteptam sa ii vedem plecati ca ne-au facut de ras peste tot”.

Puteam sa spun aceste lucruri in urma cu doi ani de zile, inainte sa apara problema cu ISIS, dar cu cine sa ma inteleg? Cu unii care se taraie pe burta la Ambasada Statelor Unite si urla in gura mare ca sunt slugile oficiale ale CIA-ului?Ca mine sunt multi: “De ce sa le spunem ceva din moment ce se comporta in halul acesta? De dimineata pana seara tipa cu Statele Unite si Uniunea Europeana, sa mearga la aia si sa-i invete ce au de facut…”. Generalul Aurel Rogojan a atras atentia: “Serviciile secrete s-au umplut de tot soiul de habarnisti si din cauza aceasta am ajuns aici…”. 

Imi pare rau de bietii romani pe care ii manipuleaza din prostie sau in urma unor interese straine de neamul nostru romanesc, pur si simplu le baga groaza in suflete oamenilor de ajung sa se fereasca si de umbra lor pe strada! Chiar nu va crapa obrazul de rusine cand ati ajuns sa va infratiti cu mossadistii si sa le repetati cuvintele de parca sunt citate din Sfanta Scriptura? Va aduc eu aminte ce ati jurat in fata Drapelului Neamului Romanesc? Nu intelegeti ce se apropie de noi si ca avem nevoie de unitate ca sa nu disparem de pe suprafata pamantului?

 

 

Beirut

 

In urma cu trei ani de zile am fost la Beirut, dornic sa cunosc “terorismul” la el acasa si dupa cateva zile de stat in capitala Libanului vroiam sa ajung la Damasc. Incepuse razboiul si ca sa ajung la Damasc trebuia sa trec prin Israel si existau sanse de 99,99% sa ma intorc acasa intr-un sicriu de zinc. Chiar mi s-a spus pe aeroportul din Istanbul: “Nu ca te omoara, dar fii sigur ca te joaca in picioare…”.  Am plecat pe ruta Bucuresti-Istanbul-Beirut, sapte ore de mers cu avionul (inclusiv escala).

Am ajuns in Liban la ora 06:10, muezinul ii chema pe supusii lui Allah la prima rugaciune, vocea tremurata si cantata se auzea foarte clar din aeroport. Am fost aliniati pe doua randuri si puse intrebarile de rigoare: “Ati calatorit vreodata in Israel? Aveti viza sionista pe pasaport?!”. Daca raspundeai cu DA, atunci te trimiteau intr-un loc special amenajat si dupa cateva ore te imbarcau in avion. In perioada respectiva erau probleme cu atacurile Israelului si devenisera foarte sensibili la orice persoana straina.

Cand au auzit ca sunt din Romania au inceput sa zambeasca si s-au comportat foarte frumos la fata locului. Am iesit afara din aeroport si ca orice roman inteligent am cautat un taxi condus de un crestin si foarte discret, sa nu-i jignesc pe taximestisti si sa spuna ca ma holbez la ei, cercetam cu atentie masinile ca sa indentific simbolurile crestine: cruce, icoana, mantanii, etc.

Dupa cinci minute de cautare, erau cateva zeci de taxiuri pe acolo, l-am gasit pe Josef, 40 de ani, jumatate libanez – jumatate iranian, casatorit cu o crestina din Liban si convertit la catolicism. Un om foarte politicos si amabil si la un moment dat l-am intrebat de Hezbollah, greu sa va descriu cu ce mandrie vorbea despre ei: “Soldatii lui Dumnezeu! Ne apara tara de peste 30 de ani…”.

 

Batranul evreu Yorke

 

Cand merg intr-o tara straina incerc sa ma conformez locului respectiv si drept urmare in ziua respectiva aveam o barba mai mare, esarfa arabeasca, bronzat eram din tara, sandale in picioare, si putem sa trec foarte usor ca un bun musulman aflat la plimbare intr-o zi torida de vara. Nu imi place sa opresc oamenii pe strada cu harta in mana si sa-i intreb ce caut, mi se pare absolut retard si ma bazez pe faptul ca am doua grame de creier in cap si ma pot descurca singur. In ziua respectiva vroiam sa ajung in cartierul evreiesc din Beirut si ma conving odata cum sta treaba cu antisemitismul si terorismul. Doamne, ce soc am avut…

Dupa patru ore de cautari, doua kg de apa baute, am descoperit intr-un final o mica pravalioara cu terasa afara si firma scrisa in ebraica: “Am ajuns…”. Curgea transpiratia pe mine ca Dunarea in aval si epuizat m-am pus la masa sa comand un ceai. Am dorit sa respect obiceiul locului si stiam ca musulmanii nu consuma alcool in public. A iesit afara fiul lui Yorke, om cam pe la 45 de ani, in engleza am comandat ce doream.

Ma ardea pe dinauntru sa ma lamuresc odata cu ce ma macina si sa gasesc si persoana dispusa sa imi explice aceste lucruri. Am baut ceaiul, cam 20 de minute, si am intrat inauntru…intr-un colt la o masa statea batranul Yorke, avea 77 de ani, alaturi de un prieten. Mi-am cerut scuze ca intrerup conversatia si am intrebat daca ma pot aseza la masa lor (discutia a fost in limba engleza). Nu am cum sa va spun tot ce am discutat, am stat la masa respectiva cam cinci ore, dar am sa extrag ce mi s-a parut mai interesant din ce a spus Yorke. Stiti bine care era problema mea cea mai mare: sionistii si defaimarea Romaniei, din cauza holocaustului de care nu ne facem vinovati!

 

Ce mi-a spus Yorke: 

“Noi suntem aici de peste 2.000 de ani, probabil ca si din inaintea fenicienilor (libanezilor), ce treaba avem cu cei de peste granita care spun ca sunt evrei si prima cladire bombardata din Beirut  a fost sinagoga?! Aia ne urasc mai mult ca pe libanezi si pe undeva ii inteleg: nu sunt evrei si cauta sa se legitimieze in acest fel prin toate lumea”.

“Nu doar in Romania fac asa, peste tot in lume si din cauza aceasta a ajuns sa ne fie rusine de numele de evreu”.

“Voi habar nu aveti ce se petrece cu adevarat in Orientul Apropiat si care este cauza tuturor problemelor: petrolul si nebunia fara de seaman a americanilor”.

“Suntem la doi pasi de cartierul Hezbollahului si niciodata nu au indraznit sa ne deranjeze cu ceva”.

“Sinagoga a fost reconstruita in buna parte pe banii statului libanez si o parte dintre muncitori au luptat si in sudului Libanului, alaturi de Heazbollah”.

 

La final se ridica de la masa, inveleste cartea respectiva intr-o bucata de panza alba, asa este obiceiul la evrei, si mi-o inmaneaza: “Esti un tanar destept si mi-a facut placere sa stau de vorba cu tine, vreau sa ai o amintire de la un batran evreu care nu este sionist”. Am ramas foarte impresionat de gestul lui si daca ma apucam eu sa-i spun cum procedeza SRI-ul din Romania, principala structura de informatii a tarii: “Prea puternicul stapan de la Mossad? Soarele, Dumnezeul si Lumina coloniei noastre! Tot timpul suntem la picioarele lui ca sa vada cum ne slugarim in propria tara si urlam pana ne ies ochii din cap cu fascismul, antisemitismul si holocaustul! Ne-am pus in cap sa devenim cele mai slugarnice servicii secrete din Europa!” ?

Am plecat socat din localul respectiv si aveam in cap o singura idee: “Doamne, cat de manipulati suntem si-n ce hal isi bat joc de noi! Suntem la mii de kilometri distanta de adevar si ne spun ca traim intr-o democratie unde fiecare om are dreptul sa gandeasca liber…”.

 

Hezbollah

 

Iti trebuie o anumita doza de nebunie sa te plimbi singuri pe strazi in Beirut si sa cauti cartierul unde se afla militantii Hezbollah, dar va marturisesc sincer ca la fata locului ma simteam extrem de fericit: nu prezentam niciun pericol, stiam cum sa merg pe strada fara sa imi arunc ochii pe unde nu trebuie, nu ma putea banui nimeni ca am intentii rele.

Am vazut la un moment dat pe pereti mai multe inscrisuri in limba araba si sub ele era desenat steagul rezistentei Hezbollah si atunci am realizat ca am ajuns unde trebuia. In spatele unor blocuri, erau pe cinci nivele, am vazut niste tineri ca joaca fotbal, cam pe la 25 de ani, si m-am dus si eu langa ei sa ma uit in speranta ca voi putea inchega o discutie.

Dupa zece minute le-am cerut voie sa intru si eu in jocul lor si cand au auzit ca sunt din Romania s-au uitat foarte lung la mine: “Si ce cauti pe aici?! Turist?!”. M-am bagat la fotbal si dupa o ora de jucat am discutat cu Samir, un tanar nascut in sudul Libanului care muncea in Beirut.

Spre marele meu noroc, Samir era un baiat inteligent, avea 27 de ani, si am inceput sa discutam despre lupta nationalistilor Hezbollah, antisemitism, problema jihadului, cum se vad lucrurile din Liban, Statele Unite, etc. I-am spus ca sunt un nationalist infocat si asa face orice pentru tara mea, chiar si o lupta ca Hezbollahului, si la un moment dat am ajuns cu discutia la cultele religioase si imi spune Samir: “O cunosti pe Julia Boutros, ai auzit de ea? Este crestin ortodoxa ca si tine!”. Spre marea mea rusine nu am auzisem de Julia la momentul respectiv, dar mi-am cumparat un cd cu ea din Beirut. 

Julia, crestin ortodoxa, este o militanta infocata a Hezbollahului.

Aveti cuvantul meu de onoare ca in timp ce discutam cu Samir ma simteam trist, chiar foarte trist: “Oameni care lupta pentru tara lor si nu pleaca capul in fata nimanui. O tara mica si luptatori atat de viteji, de peste 30 de ani stau cu arma in mana la granita tarii si nu permit nimanui sa le treaca hotarul. In propria mea tara nu poti discuta despre Ion Antonescu sau Corneliu Codreanu ca te monitorizeaza niste slugoi care pretind ca sunt servicii secrete. In ce hal am ajuns pe acest pamant!”.

Concluzie

Toti cei care indraznesc in ziua de astazi sa lupte pentru tarile lor, sa deschida gura impotriva Washingtonului si Ierusalimului, sunt catalogati ca teroristi, extremisti, radicali, buni de trimisi la moarte. Dupa ce am parasit Libanul, mi-am dat seama in ce hal suntem manipulati si spalati pe creier: nimeni nu are intentia sa navaleasca peste noi in Europa si sa declaneseze jihadul!Mentalitati cretinoide de acest gen au ajuns si prin Romania, transformata intr-o biata colonie a Statelor Unite, si zilnic vedem diferiti “inteligenti” care se chinuie sa le explice celorlalti cum sta problema cu terorismul si jihadul! Genul de oameni pe care i-ai trimis intr-o tara araba si dupa doua ore plang in hohote cu pantalonii uzi in fata si la spate: “Noi suntem cu democratiaaaaaa!!! Aoleu, aoleu….”.

Serviciile secrete ale Romaniei, conduse de soferi de camion ca Florian Coldea si masoni slugoi ca Maior, de ani de zile se chinuie sa le demonstreze romanilor cum sute de mii de jihadisti stau la granita Romaniei si nu ii vede nimeni, dar au intentia clara sa produca cat mai multe pagube in colonia administrata de Washington. Asa zisi spioni ai Romaniei, care cedeza dupa maxim o ora daca sunt supusi la un debriefing de  nivel 3, dar in schimb fac pe misteriosii in fata romanilor: “Mda, jihadul…stim cum sta treaba! Suntem “umbre” si nu putem sa vorbim, habar nu aveti… tampiti ce sunteti”. 

A doua fata

Te duci peste ei in tara, ii bombardezi non-stop, le ucizi neamul, le macelaresti copiii, le furi resursele si pe urma te pui ca un cretin in mijlocul drumului si zbieri ca din gura de sarpe: “De ce nu accepta democratia noastra?! De ce se radicalizeaza si pun la cale un jihad mondial? De ce nu stau cuminti sa-i omoram si sa le furam petrolul?”. Eh, aia nu sunt prostii de romani care inghit orice mizerie si au sute de ani de lupte prin deserturile alea…in vecii vecilor nu vor accepta cotropirea americano-sionista!

Prostul de roman se baga si el in seama: “Da, da, si noi avem probleme cu terorismul! Sa vada stapanul american cum il copiem de parca suntem ultimii papagali de pe pamant”.

Tot asa au facut si cu noi in Romania: “Acceptati democratia si taceti din gura! Slugarnicia este foarte buna pentru Romania si nu aveti dreptul sa comentati nimic! Imediat iese SRI-ul in fata si tipa cu grava problema a nationalismului! Sunteti slugi in propria voastra tara, dar in schimb aveti democratia!”.

Intr-un final nu vor mai rezista nici romanii…

 

http://deveghepatriei.wordpress.com/