
art. din 2011
S-a vorbit si se vobeste de comunism,de proprietatea mijloacelor de productie in comun,de distributia de catre stat a bunasatarii intr-un mod cit mai echitabil si echilibrat si de relatii de productie comuniste si socialiste.
Toate acestea sint criticate in general de societatile civile din tarile in curs de dezvoltare care au aderat la capitalism,mai ales cele care au trecut printr-un nivel sau altul al societatilor socialiste sau cum le place unora sa spuna, comuniste,societate la care dupa pararea nu se ajunsese in multe din aceste tari.
Dar, hai sa vedem cum gindesc capitalisti si cum vad ei impartirea bunurilor intre mebri societatii lor.
Ei se uita acum inapoi in finalul secolului XX si se intreaba: De ce a trebuit sa achizitionam atitea lucruri si sa sacrificam atita timp muncind pentru achizitii care se dovedesc, odata cu trecerea timpului, a fi nerentabile?
In SUA,George W. Bush a cistigat alegerile pentru presedentie in 2004,in mare parte proclamind societatea americana, “societatea proprietarilor”(ownership society).
In discursul lui final in alegeri,spunea:”Cu cit avem mai multe proprietati in America,vom avea o mai mare vitalitate a societatii noastre”.
Din pacate pentru el si multi americani,”societatea proprietarilor” a inceput sa putrezeasca din interior.
Pina in 2008,arhitectura sistemului economic american a fost construita pentru a sustine acest termen de proprietar,dar sistemul financiar a colapsat si s-a vazut la ce amplitudine.S-a vazut ca, impropietarirea de care vorbea Bush in 2004, nu a fost productiva,iar SUA nu a mai devenit un stat vital ci mai degraba un sistem anchilozat in trecut si din ce in ce mai mult in dificultate.Impropirtarirea a ruinat tara.
Tinerii care au trait si traiesc aceasta recesiune al carei sfirsit este departe de a putea fi nici macar intrevazut,au o rata a somajului impresionanta in rindurile lor,in SUA fiind peste 20%,iar in tarile UE cu mult mai mare,ajungind in Spania la peste 47%.
Ce pot face acesti tineri? Mai pot fi ei ghidati de principiul lui Bush? Mai pot ei deveni sau mai doresc sa devina propietari si sa isi sacrifice viata pentru achizitii?Mai gindesc ei achizitiile ca necesare?.
Acesti tineri au dus analiza societatii, la un punct in care trebuie privit spre viitor si renuntat la retorica bush-ista sau a altor lideri fara viziuni economice si sociale.
Acesti tineri au creat conceptul,de care am mai discutat intr-un alt context,de “consum in colaborare”(collaborative consumption),care are la baza imprumutul a ceea ce ei au nevoie si nicidecum fuga dupa a achizitiona doar de dragul de a fi propietar.Inseamna a imparti anumite bunuri cu semenii tai, fara a le cumpara.
In felul acesta au aparut afaceri prospere, care au creat premisele dezvoltarii sistemului de consum colaborativ.A aparut reteaua Netflix,o retea care imprumuta DVD-uri cu filme de toate felurile si care are un numar de 20 de milioane de abonati,care platesc lunar o taxa pentru a avea acces la o serie larga de filme mai vechi sau mai noi.
Compania Zipcar,are peste 500.000 de membri carora le da sansa sa imparta autovehicule part time.
O alta companie americana extrem de inventive,este SnapGoods,care sprijina oamenii sa inchirieze via Internet.
O alta este Airbnb,care permite proprietarilor de case sau chiriasilor sa inchirieze spatii turistilor.
Fara discutie ca aspectul “verde” este unul extrem de important,prin acesta eliminindu-se posibilitatea aruncarii in atmosfera a noxelor de la procesele de fabricatie,se elimina posibilitatea unor uriase gropi de gunoi si a maldarelor de lucruri inutile lasate pe marginea drumului de catre diferiti locatari,ceea ce duce la un mediu mult mai curat.
Inchiriind un obiect, este cu mult mai ieftin decit a fi cumparat.Este un sistem perfect pentru viata urbana,unde necesitatile sint mari si banii putini,iar in acelasi timp fiecare dintre noi avem o serie intreaga de vecini dornici sa realizeze ceva, dar avind fonduri destinate acestor lucrari din ce in ce mai mici.
Ceea ce vad eu ca un mare cistig al acestei afaceri sau mai bine zis fenomen economic in derulare,este aspectul social.Sintem in perioada umanitati in care nu mai avem timp si nici nu sintem de multe ori interesati in a ne cunoaste vecinii,sintem tentati sa gasim prieteni prin intermediul retelor de socializare,care evident ne pun in colaborare intr-un timp mult mai scurt cu oameni ale caror idei ne plac si cu care ne dorim sa comunicam si sa schimbam informatii.Pentru ce mai trebuie sa fim proprietari?
Marea problema care vine,este cum preluam acest impact social,acest sistem care face sa ne arate cit sintem de educati,cit respect avem fata de munca celuilalt,cit respect avem fata de o afacerea ca aceasta ,cit respect avem in ultima instanta fata de noi insine.
Sintem intr-un punct,mai ales tinerii,in care o eventuala lipsa de respect ii poate face sa aiba mai putin decit isi doresc,sa devina agresivi,sa nu-si respecte parintii,sa nu respecte oamenii care muncesc si creaza,bunurile pe care acestia le creaza.
Cercetatorii de la unul dintre cele mai importante centre medicale din SUA,au descoperit ca oamenii au o crestere semnificativa a activitatii oxitocin-ului,un neurotransmitator al placeri pe care ei o manifesta in contact cu mediu social,atunci cind ei incep sa aiba incredere in bunurile primite sub forma de imprumut de la altii membri ai societatii si evident in conditii tehnice bune.
Acesta este unul dintre aspectele extrem de importante pe care trebuie sa le analizam si sa le implementam in viata noastra de zi cu zi.
Am disutat cu multi romani din tara si de afara,marea lor majoritate fiind unanimi ca sistemul nu este unul care se potriveste romanilor in faza actuala.
Dar ce facem? Continuam cu un sistem invechit si care se doveseste pe zi ce trece ca ne duce intr-o directie gresita? Nu facem decit sa ne omorim singuri.
Avem sansa ca cineva sa ne poata ajuta si sa ne creeze sentimentul sigurantei fara interventia noastra? Cu siguranta NU.
Sint multe aspecte de discutat,care tin de noi,de atitudinea noastra.Foarte multi romani discuta de modul in care acest sistem capitalist perfid se manifesta in banci,la lucru,in magazine,la primarie si asa mai departe.Este adevarat,il putem critica,putem chiar sa nu ii facem jocul in totalitate,putem lupta intr-un fel sau altul impotriva lui si chiar trebuie sa o facem.
Dar ce facem cu ceea ce tine de noi,de relatia sociala care trebuie sa greveze contactele dintre noi,membri unei societati, pe care multi vor sa o vada la pamint si in care chiar multi romani isi manifesta scepticismul?
Nu trebuie ca cineva sa inceapa? Pe cine trebuie sa asteptam sa inceapa? Poate o putem face chiar noi,la nivel micro,ajutindu-ne si imprumutindu-ne intre noi lucruri sau scule,asa cum o faceam mai demult,poate putem sa intelegem ca trebuie sa ne respectam mai mult si ca numai asa vom avea acces, nu numai la respectul celuilalt,dar mai ales la bunurile lui,pe care trebuie sa le respectam.
Nu cu multe zile in urma,fiul meu, a lucrat in garaj la ceva si a aruncat sculele pe podeaua garajului iar eu le-am gasit cind am revenit acasa.
L-am chemat si l-am intrebat: De unde crezi ca au venit aceste scule?Raspunsul a fost: Le-ai cumparat tu.Dupa care i-am explicat ca respectul lui fata de mine si de munca mea,de banul pe care l-am cistigat si cheltuit pe acete scule,este respectul pe care il arata acestor scule.Daca nu va avea respect fata de scule,implicit nu va avea respect fata de mine si in ultima instanta de el insusi,caruia i s-a raspuns solicitarilor,cu respect.Poate nu a inteles mare lucru,poate va trebui sa ii mai spun,dar asta pina cind va avea el un venit si isi va cumpara ceva care va trebui sa imparta cu alti si va vedea ca o anumita atitudine fata de acel lucru il va deranja.
De multe orii spunem ca occidentul nu ne respecta,dar nu intelegem ca nu trebuie sa asteptam sa fim respectati,nu trebuie sa cerem acest lucru.El trebuie sa vina ca stare de normalitate.
Noi respectam occidentul pentru ceea ce fac ei pentru ei insusi si nu pentru ceea ce fac pentru noi,deci logica fireasca ar fi ca sa facem pentru noi ce este mai bine si ce intradevar trebuie facut,sa aratam fara sa cerem,ca putem face pentru noi ceva de calitate,ca putem derula relatiile dintre noi pe criteriul respectului reciproc,dupa care sint sigur ca ne va respecta nu numai occidentul, ci toate tarile lumii.
Deocamdata,asta este problema si anume faptul ca nu facem nimic pentru noi, chiar atunci cind putem si cind nu ne costa nimic,cind un gest conteaza mai mult decit toti bani din lume.
Am auzit de multe ori romanii vorbind ca degeaba fac ei ceea ce este mai bine si au o atitudine pozitiva, atita timp cit altii nu au.Este cea mai mare greseala si asta porneste din familie si se continua in scoala unde profesorii sint oameni de afaceri, iar parintii nu mai au timp si nu mai sint dispusi sa vorbeasca cu copiii.
Nu ne putem impune in fata nimanui prin smecherii ieftine, preluate de la o clasa politica si niste oameni de afaceri analfabeti si hamesiti de foame,niste nonvalori.Nu ii vom putea darima daca ii copiem,pentru ca le dam senzatia ca sint superiori si au meritat sa fie copiati.
Trebuie doar sa fim cu bun simt,sa dovedim educatie si valoare,sa le punem in evidenta intelegind ca niciodata nu este tirziu,O putem face si credeti-ma ca este singura sansa sa putem impune respect si sa fim tratati de intreaga lume ca un popor civilizat.
Eu cred in acest deziderat si mai cred ca generatia tinara,din cauza lipsurilor,vor gindi altfel viata,vor intelege ca insasi acest consum in colaborare,este un mod de viata care se bazeaza pe respect si care aduce membri societatii mai aproape unul de celalat si mai departe de nonvalori,pe care le izoleaza.
Fiecare dintre noi putem participa cite putin la acet proces,pentru a-l demara si pentru a face ca viata noastra sa fie mai frumoasa si mai simpla.
Adrian Cosereanu
