Situația țiganilor în Europa

Cât timp vor fi mai fi folosiți țiganii ca obiect al manipulărilor politice? La ce ar putea contribui neparticiparea lor la procesul de integrare? Ce folos ar aduce segregarea? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care a încercat să răspundă, recent, Radio Bulgaria. Discuțiile au avut ca punct de pornire demolările unor tabere de țigani în Varna (Bulgaria), precum și atitudinea negativă față de astfel de practici din partea Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Radio Bulgaria consideră că elementul cheie în reducerea tensiunilor în jurul problemei țiganilor ar trebui să fie „renunțarea conștientă la stereotipurile care condamnă această etnie la segregare”.

În ultimii ani, migrația țiganilor și conflictele izbucnite ca urmare a acestui proces a devenit a problemă pentru Uniunea Europeană – începând cu Franța în Vest și terminând cu România și Bulgaria în Est. Diferite țări și diverși politicieni oferă soluții proprii: de la expulzarea forțată până la crearea, de fapt, a unor „mini-state” pentru țigani.

Însă, niciuna dintre soluții nu contribuie cu adevărat la „integrarea țiganilor”. Unul dintre principalele motive îl reprezintă faptul că societatea europeană se opune integrării etnicilor rromi, a declarat, într-un interviu pentru Vocea Rusiei, Oleg Barabanov, profesor la Institutul de Stat din pentru Relații Internaționale din Moscova al Ministerului rus de Externe. „Consider că, în ciuda discuțiilor despre corectitudine politică în spațiul comunitar, societatea UE este infectată cu xenofobie. Și țiganii devin un subiect convenabil pentru exercitarea de astfel de presiuni”.

Pe de altă parte, diaspora de țigani din Europa nu e lipsită de păcate. Numărul etnicilor rromi este foarte mare, fiind estimat, potrivit unor date din surse variate, la 8-12 milioane de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din populație. Dar există și țări în care numărul țiganilor este mai mare.

Odată cu deschiderea frontierelor UE, populația de etnie rromă a migrat spre Vest, de altfel, nu întotdeauna cu cele mai bune intenții, a subliniat, într-un interviu pentru Vocea Rusiei, Pavel Kandel, expert la Academia rusă de Științe. „Atitudinea negativă în UE față de țigani se datorează faptului că ei, în cea mai mare parte, nu vor să muncească. Mai mult, odată cu primirea în UE a țărilor din Europa de Est – Ungaria, Slovacia, România sunt țările cu cei mai mulți țigani, pentru această etnie s-au deschis noi posibilități de liberă circulație în stalele în care nivelul de trai este mai ridicat și în care există un sistem eficient de servicii sociale. Tocmai acestui fapt se datorează reacția negativă a autorităților din țările vest-europene față de migrație”.
http://romanian.ruvr.ru/