România se află pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, din punct de vedere al numărului de plinuri de benzină pe care o persoană le poate cumpăra cu banii câştigaţi într-o lună.
Un român poate face într-o lună doar 3,2 plinuri de benzină la maşină, iar un bulgar 2,9 plinuri, luând în considerare un automobil cu un rezervor de 45 de litri, reiese din calculele gândul. Calculele au la bază informaţii privind câştigul net anual de pe Eurostat şi preţurile la combustibil de pe portalul energy.eu.
Spre comparaţie, din salariul net pe care îl obţine într-o lună, un ungur poate face lunar 5,8 plinuri la maşină, iar un polonez 7,4 plinuri. În Italia, chiar dacă litrul de benzină este cel mai scump din UE, un italian poate cumpăra într-o lună 13 plinuri de benzină, în timp ce un german poate face lunar 22 de plinuri de benzină.
Preţul benzinei în România a scăzut ajungând la 5-5,2 lei pe litru, cele mai mici preţuri înregistrându-se în zona Moldovei. Mai mult de jumătate din acest preţ, mai exact 58%, ajunge la stat sub forma accizei şi TVA-ului, potrivit datelor primite de gândul de la KMG International, fostul grup Rompetrol. În cazul motorinei, ponderea taxelor ajunge la 54% din preţ.
“În afara accizelor şi taxelor, preţul final al carburanţilor este format din indicatori variabili precum cotaţiile internaţionale ale materiilor prime şi ale produselor petroliere, cursul de schimb, precum şi costuri logistice şi de distribuţie, cele financiare necesare asigurării capitalului de lucru şi a investiţiilor”, se arată în răspunsul transmis gândul de reprezentanţii Rompetrol.
Evoluţia preţurilor la pompă
În perioada 18 noiembrie 2014– 7 ianuarie 2015, Rompetrol Downstream a modificat în scădere preţurile la carburanţi de 12 ori, respectiv cu 59 de bani la motorină şi 62 de bani la benzină.
Astfel, ultima modificare a fost operată pe 5 ianuarie 2015, în scădere cu 3 bani la benzină – preţul mediu în reţea fiind de 5,18 lei – si cu 3 bani la motorină – preţul mediu în reţea fiind de 5,35 lei -, în continuare evoluţia fiind de scădere a preţurilor.
În aprilie anul trecut Guvernul a introdus acciza de 7 cenţi pe litru, care reprezintă 41 de bani din preţul final. Astfel că dacă aceasta nu ar fi fost introdusă, acum preţul benzinei la pompă ar fi ajuns în prezent sub pragul de 5 lei pe litru.
Cât priveşte preţurile la benzină în Uniunea Europeană, România se află pe locul 13 în UE în clasamentul celui mai mic preţ la pompă pentru benzină, cu 1,186 euro pe litru (5,12 lei pe litru), potrivit energy.eu.
(Click pentru a mări)
Pe primul loc în acest top se află Polonia, cu 0,95 euro pe litrul de benzină, urmat de Estonia, cu 0,979 euro pe litru şi Ungaria, cu 1,04 euro pe litru.
Cea mai scumpă benzină se vinde la pompele din Italia, cu 1,584 euro pe litru şi Olanda, cu 1,569 euro pe litru.
Media UE este de 1,244 euro pe litrul de benzină.
Pentru un litru de benzină un român plăteşte 5,8% din venitul zilnic
Pe de altă parte, România se numără printre ţările cu cel mai ridicat cost al benzinei din lume, calculat în funcţie de puterea de cumpărare, situându-se pe locul 11 după ponderea costului unui galon de benzină în venitul mediu zilnic, potrivit unui recent studiu Bloomberg pentru 61 de ţări, citat de Mediafax.
Un galon de benzină premium, adică circa patru litri, costă 4,92 de euro, în timp ce venitul mediu zilnic este de 28 de dolari (22,5 euro). Astfel, pentru cumpărarea a aproape patru litri de benzină, un român trebuie să plătească 22,04% din venitul mediu pe zi. Calculat pentru un litru de combustibil, ponderea este de 5,82% din venitul mediu zilnic.
În ceea ce priveşte preţul litrului de benzină, acesta se situează la 1,3 euro, scăzând cu 17% în ultimele şase luni în România, potrivit datelor Bloomberg.
Astfel, România se clasează pe locul 29 în rândul ţărilor luate în considerare de analiza Bloomberg, după preţul litrului de benzină.
Ţinând cont, însă, şi de salarii, România se plasează în clasamentul mondial denumit „suferinţă la pompă” pe locul 11 în rândul celor 61 de state analizate.
Topul ţărilor cu cele mai mari preţuri la benzină este condus de Norvegia, unde un litru de benzină costă 1,96 de euro, fiind urmată de Turcia (1,79 euro) şi Hong Kong (1,72 euro).
În funcţie de preţ, România se află între Croaţia (1,31 euro pe litru), locul 28, şi Chile (1,26 euro pe litru), locul 30. Preţul unui litru de benzină este mai mic decât în România în ţări ca Lituania (1,29 euro pe litru) şi Estonia (1,21 euro pe litru).
În schimb, în Cehia (1,33 euro pe litru), Grecia (1,5 euro pe litru), Slovacia şi Slovenia (1,42 euro pe litru), benzina costă mai mult decât în România.
Organizat după „suferinţa la pompă”, clasamentul Bloomberg este condus de Pakistan, unde pentru cumpărarea unui litru de benzină este necesară o treime din venitul mediu zilnic, care se situează la 3,55 dolari (2,8 euro).
Preţul petrolului, sub 50 dolari pe baril
Preţul ţiţeiului brent a scăzut marţi sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată după luna mai 2009, analiştii explicând acest fapt printr-o saturare în aprovizionarea cu combustibil a mediului de afaceri la nivel mondial, al cărui ritm de dezvoltare a încetinit.
Unii analişti sunt de părere că preţul ţiţeiului ar putea scădea chiar mai mult, în funcţie de cerere şi ofertă.
“Preţul petrolului este de aşteptat să mai scadă ca urmare a creşterii mai lente a Chinei, dar şi ale Europei. Nu aş fi surprins dacă preţul ar scădea la nivelul de 20 de dolari. Este pur şi simplu vorba de cerere şi ofertă”, a declarat Nobuyuki Nakahara, un fost director al bordului Băncii Japoniei.
Iar situaţia nu se va schimba prea curând, pentru că statele producătoare de petrol nu dau semne că îşi vor reduce producţia.
Unii analişti văd lucruri bune pentru economie pe termen lung ca urmare a unui preţ mai mic al petrolului. RFI, care citează Liberation, notează că în ciuda acestei scăderi cvasi-istorice a preţului la ţiţei, disctribuitorii – din Franţa cel puţin – nu urmează toţi tendinţa. Cu alte cuvinte în această perioadă care le este favorabilă – e frig afară, oamenii mai pleacă în vacanţe – distribuitorii profită ca să realizeze marje foarte confortabile pentru a compensa perioade ulterioare în care preţul creşte şi marjele se micşorează.
