Sociologul Annie Thébaud-Mony a avertizat recent că, în ciuda aşa-ziselor decoperiri recente, cancerul nu este rezultatul hazardului. Precizarea sa a venit după revista Science a publicat un articol potrivit căruia cancerul ar apărea ca urmare a unei „loterii” celulare.
Cancerul nu este rezultatul hazardului, avertizează sociologul Annie Thébaud-Mony într-un articol publicat în cotidianul francez Le Monde. Precizarea sa a venit în contextul în care în primele zile ale anului 2015 au fost publicate mai multe articole potrivit cărora respective boală ar fi în mod esenţial rezultatul întâmplării.
Originea „descoperirii” este un articol apărut în revista Science, pe 2 ianuarie, care prezenta rezultatele unei anumite corelaţii statistice. Astfel, aceasta a fost interpretată ca validând ipoteza potrivit căreia cancerul ar apărea ca urmare a unei „loterii” celulare.
Cel puţin trrei puncte slabe ale „demonstraţiei” lor o discreditează complet, precizează sociologul. În primul rând, ei omit să se refere în modelul lor la faptul că celula stem nu se transformă în mod spontan în celulă canceroasă. Ea se transformă sub efectul unor mutaţii care, la rândul lor, sunt produse de agenţi cancerigeni externi.
Al doilea punct slab priveşte incidenţa globală a cancerului în rândul populaţiei generale, şi anume inegalităţile faţă de boală. În ceea ce priveşte situaţia din Franţa, riscul de a muri de cancer este de zece ori mai mare în cazul unui muncitor decât în cazul unui funcţionar superior. Cu excepţia cazului în care s-ar considera că muncitorii au celule stem complet deosebite, este absolut necesar să se ia în considerare, pentru a înţelege această inegalitate, diferenţa extrem de semnificativă de expunere la elemente cancerigene profesionale, pusă în evidenţă de o anchetă a Ministerului Muncii. Potrivit anchetei Sumer 2010, realizată de direcţia DARES şi de Direcţia generală a muncii (DGT), muncitorii sunt de zece ori mai expuşi în activitatea lor la elemente cancerigene decât cadrele superioare.
A treua vulnerabilitate este neluarea în calcul de către Christian Tomasetti şi Bert Vogelstein a cunoştinţelor dobândite de multă vreme cu privire la caracteristicile fundamentale ale cancerului, altele decât epidemiologia, se mai precizează în articolul citat. Această boală începe în cadrul celulelor, însă se înscrie, pentru fiecare individ afectat, la confluenţa a două istorice. Unul este cel al contactului direct, simultan şi/sau repetat, cu agenţi toxici în cursul unor multiple evenimente legate de viaţa profesională, rezidenţă, mediu şi comportament; celălalt este cel al reacţiilor de apărare a organismului, ele însele extrem de variabile în funcţie de indivizi. Cu cât este mai mare prezenţa substanţelor toxice în viaţa zilnică, cu atât se înmulţesc procesele mutagene sau cancerigene proprii fiecăruia.
De menţionat că studiul publicat în revista Science a fost sponsorizat de fundaţii private. Drept urmare, Annie Thébaud-Mony susţine că respectivul articol nu a fost decât „un cadou” pentru industriaşii din sfera azbestului, chimiei, pesticidelor, din domeniul nuclear, al petrolului, pentru care acea „descoperire” ar trebui să pună capăt oricărei controverse privind rolul riscurilor industriale în apariţia cancerului.
