Stim cu totii ca lacrimile apar atunci cand dam de un necaz sau cand traim o bucurie foarte mare. Darwin spunea ca sunt provocate de compresiunea glandelor lacrimale sub efectul contractiei involuntare a muschilor orbiculari. Acestia se contracta pentru a proteja vasele sanguine din „albul ochilor” de cresterea brusca a tensiunilor arteriale, cum se intampla cand tusim sau cand resimtim o emotie foarte puternica precum tristetea, furia sau bucuria. In anumite situatii lacrimile reprezinta o activare a unui mecanism reflex, menit sa ne protejeze ochii de o prea mare tensiune.
Lacrimile nu sunt doar o reactie fiziologica, ele au si o functie de comunicare,semnalandu-le celorlalti ca esti nefericit si ca ai nevoie de ajutor. Ele reprezinta un „semnal” innascut, la fel ca surasul sau incruntatul sprancenelor, destinat sa atraga ajutorul si compasiunea. Suntem foarte diferiti in ceea ce priveste plansul: unele persoane nu plang practic niciodata, in timp ce pentru altii este suficient sa priveasca o scena la televizor si ochii li se umplu de lacrimi.
Bucuria este o emotie capitala si totusi s-au efectuat de saptesprezece ori mai multe investigatii psihologice asupra tristetii, fricii, furiei, geloziei si a altor emotii negative decat asupra bucuriei si emotiilor pozitive. Pun deseori clientilor care vin la sedinte individuale intrebarea „care este cea mai mare bucurie de care iti amintesti acum?” si raspunsul se lasa asteptat destul de mult, pe cand atunci cand ii intreb „care este cea mai mare suparare de care iti amintesti ?” raspunsul vine repede. De multe ori in timp ce imi povestesc despre un eveniment care le-a adus bucurie, apar lacrimi in coltul ochilor.
Ce se ascunde de fapt in spatele lacrimilor de bucurie?
Ele apar adeseori cand bucuria este impregnata de tristete si anume bucurie pentru momentul prezent, dar tristete la amintirea suferintelor trecute.
Lacrimile invingatorului apar cand victoria iti aminteste toate suferintele indurate pentru a o obtine.Lacrimile reintalnirilor iti reamintesc suferintele indurate de la despartirea de fiinta draga.
Recent o clienta imi relata: „una dintre cele mai mari bucurii am simtit-o cand fiica noastra si-a luat licenta. Nici eu, nici sotul meu nu avem studii superioare. Eram foarte bucuroasa, dar nu ma puteam stapani sa nu plang cand le povesteam prietenilor de reusita ei.”
Lacrimile clientei erau date de resentimentele si regretele ingropate de vii din vremea cand era adolescenta si parintii ei nu si-au permis sa o tina la facultate. Chiar a constientizat ca era invidioasa pe colegele ei mai instarite care au avut posibilitatea sa studieze si sa aiba un loc de munca mai bun. Aceste emotii ingropate de vii si nevindecate ies la suprafata cand iti este lumea mai draga. De aceea e important sa iti dedici timp sa iti explorezi si vindeci trecutul.
Intalnesc de asemenea persoane care imi spun ca isi ascund nefericirea de copii sub pretextul ca trebuie protejati. Oricat le-ai zambi copiilor tai, daca tu nu accepti ca situatia neplacuta este doar o experienta, la nivel energetic le vei transmite suferinta. Riscul este ca ei sa interpreteze ca zambetul inseamna tristete interioara si astfel invata de mici sa isi creeze masti. Intrebarea fireasca care poate iti apare acum in minte este „ce am de facut?”. Raspunsul este simplu si anume:
- fa pace cu trecutul tau si vindeca sentimentele ingropate de vii
- explica-le copiilor tai ca treci printr-o perioada mai grea si ai incredere ca vor intelege
- fii sincera cu tine si cu cei din jur, nu iti construi masti doar pentru ca trebuie sa faci impresie buna
- focuseaza-te pe lectia pe care o ai de invatat din fiecare situatie si integreaz-o in actiunile tale viitoare, astfel incat lectia sa nu se mai repete
- accepta ca fiecare situatie din viata ta este doar o experienta din care inveti si evoluezi
Doar de tine depinde sa pui in aplicare acesti pasi si astfel atunci cand te bucuri de o realizare sau de o revedere sa nu mai apara lacrimile de bucurie ci sa traiesti la maxim momentul.
Ce zici, iti rezervi timp cu tine pentru a aplica pasii de mai sus?
Osho spune ca:
„Omul este la fel ca o ceapa, alcatuit din mai multe straturi succesive. Daca decojesti ceapa, vei descoperi in curand foile fragede din interior. Cu cat te apropii mai mult de miez, cu atat mai fragede devin ele. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste omul: daca patrunzi adanc in interiorul lui vei descoperi intotdeauna copilul inocent.”
Descopera copilul inocent din interiorul tau, vindeca traumele cu multa iubire, reconecteaza-te la resursele lui interioare si da-ti voie sa fii tu cea sau cel care esti cu adevarat, indiferent de circumstante.
